Nu exista cuplu fara dificultati, fara obstacole. Acelea dintre noi care au o relatie de cuplu o stiu prea bine. Problemele de zi cu zi ne coplesesc si se resfrang asupra noastra fara sa ne dam seama.
Cu totii avem probleme de raportare unul la celalalt. Viata comuna, cotidianul, copiii, educatia, munca, nesiguranta, lipsa banilor, a spatiului si a confortului, iesirile in oras, vacantele, sexualitatea, infidelitatea sunt doar cateva dintre problemele cu care ne contruntam in momentul in care suntem implicati intr-o relatie.
Monique Fradot si Daniele Chines, autorii cartii "De ce el? De ce ea?", aparuta le editura EF Publishing, vorbesc despre crizele cu care se confrunta un cuplu. In cadrul acestuia, cota iubirii marcheaza calitatea relatiei si a dragostei dintre cei doi parteneri.
Schimburile verbale, corporale, emotionale si energetice abunda. Ele le ofera, in momentele fericite bucurii, emotii, hohote de ras, satisfactii, stare de bine, destindere, liniste sufleteasca, delicii, placeri, iar in momentele dificile, furii, tensiuni, suferinta, descurajari, nelinisti, temeri.
Cota de alerta corespunde nivelului atins in deteriorarea relationala si amoroasa. Aceasta cota de alerta semnalizeaza in permanenta pericolele la care este supus cuplul, cand crizele traite sunt minimalizate sau exagerate, ignorate sau analizate.
Evitarea oricarei crize nu rezolva nimic. A fi intr-o continua criza complica relatia. Cand crizele se lovesc de cuvinte nepotrivite, sentimente nesincere, taceri, retrageri in sine, atitudini jignitoare, distante sau violente, ele nu sunt nici tratate, nici bine traversate.
In momentul in care cei doi parteneri stiu sa ramana conectati, adica apropiati in momentele de criza, ei isi ofera posibilitatea de a inainta impreuna si de a impiedica repetarea trecutului. A forma un cuplu si a iubi reprezinta doua angajamente care merg mana in mana, oricare ar fi diferentele. Si ambele se invata!
Fericirea in cuplu nu este o stare permanenta si de neclintit. Iubirea, oricat de stabila si de solida ar fi ea, are de suferit atunci cand se loveste de probleme si obstacole. Intretinerea sa, longevitatea sa depind in mare parte de grija pe care o ofera fiecare dintre cei doi parteneri.
Dupa criza si scenele facute unul altuia, partenerii tind deseori sa minimalizeze ceea ce au trait. "Este normal ceea ce traim. A fost un moment dificil de trecut. Toate cuplurile au experienta asta. E inevitabil!", sau " Astfel de momente dau sarea si piperul vietii.
Si uite asa ne asiguram ca nu vom cadea prada rutinei". Criza, in forma si continutul ei, nu este rezolvata. Sotii nu ii cunosc adevarata amploare.
Reuniunile de familie, sarbatorile, aniversarile, pantofii lasati la nimereala pe hol, ingrasarea, micul dejun, vasele din chiuveta sunt alte cateva mici probleme care ajuta la dezvoltarea unei crize in cuplu.
Nu atat natura problemelor provoaca starile de criza si le face greu de suportat, cat si modul sanatos sau nu, in care le abordeaza cuplul.
Aceste situatii dau nastere la conflicte, neintelegeri, reprosuri, frustari, ranchiuna, taceri, indoieli majore in ceea ce priveste viitorul. Ele genereaza, de asemenea, discutii, negocieri, reajustari, momente de insanatosire a relatiei, momente fluide si lipsite de evenimente, dezvoltarea durabila a iubirii.
Crizele de pe parcursul vietii unui cuplu sunt inevitabile si necesare. Ele permit afirmarea si armonizarea diferentelor individuale. Surse regulate de evolutie a relatiei si a dezvoltarii personale ne obliga sa ne punem intrebari cu privire la propria persoana.
Dificultatiile vietii de cuplu repun in discutie, in istoria noastra personala, modul in care ne raportam la ceilalti. Prin natura, densitatea si evolutia lor, crizele reactualizeaza legaturile din trecut. Comunitatea umana impartaseste setea de apropiere fizica dezvoltata prin intermediul celor cinci simturi: atingerea, gustul, auzul, vazul, mirosul.
Experientele fericite alaturi de ceilalti hranesc legatura. Esecurile din viata sau relatiile noastre ranesc, rup legatura. Pana in clipa in care, prinr-un proces de regasire de sine, persoana este capabila sa restaureze si sa modifice cursul vietii sale.
Cu cat atasamentul se manifesta mai amplu intr-o legatura, cu atat se consolideaza mai mult. Traversarea crizelor care insotesc etapele si consolidarea, pe termen lung, a legaturii de iubire faciliteaza revenirea la cota iubirii.
Articol realizat cu ajutorul cartii "De ce el? De ce ea?" de Monique Fradot si Daniele Chines, aparuta la editura EF Publishing (www.efpublishing.ro)