Fiica mea a rămas gravidă la o petrecere și părinții băiatului nu vor să se implice

Nu știu încă ce posibilități legale avem la dispoziție, dar aș vrea să îi dăm în judecată

Sunt mama unei fete de 14 ani care a rămas însărcinată la o petrecere acasă la unul dintre colegii ei de școală. Am fost șocați și eu și tatăl ei când ne-a anunțat. Și mai șocați, dacă pot spune așa, am fost să aflăm că acest băiat cu care a avut relații sexuale nu era primul. Soțul meu a crezut inițial că fiica noastră a fost violată și era gata să meargă la poliție, când ea ne-a spus că își începuse deja viața sexuală cu un alt coleg.

 

Știu, aveți dreptul să mă blamați, sunt de vină pentru că nu am văzut din timp toate astea și că nu am fost suficient de apropiată de fiica mea ca să pot preveni o astfel de nenorocire, să o învăț ...

Dar ce să zic, că nu mi-am pus problema că ea se va gândi la sex atât de repede, atât de devreme, când e abia o copilă care trebuie să meargă la școală și asta să fie unica ei responsabilitate. Cum să înveți un copil despre sex și pericolele lui?

Dar acum răul e făcut, nu mai am ce să îndrept, și tot ce ne-a rămas e să încercăm să limităm pagubele. Am luat legătura cu părinții băiatului care este responsabil de sarcina fiicei noastre și le-am spus că trebuie să se implice și ei cumva în această situație.

O dată pentru că asta s-a întâmplat totuși în casa lor, iar ei nu au fost vigilenți, deși erau acasă.Iar a doua oară că sunt totuși viitorii bunici ai copilului.

Nici n-au vrut să audă. Ne-am certat ca la ușa cortului, ei pretinzând că fiul lor e băiat și că e dator să încerce. Fata trebuia să se păzească, și implicit noi s-o ferim de așa ceva. Ei ne-au sugerat să o ducem la doctor să facă avort, însă pentru familia noastră așa un păcat capital iese din discuție.

Fiica noastră va naște copilul și probabil că îl vom crește noi, bunicii materni, pentru că ea totuși trebuie să-și vadă de viață mai departe, de școală, să urmeze o carieră.

Dar mi se pare nedrept că lucrurile stau în continuare așa în secolul 21, într-o țară europeană. Cum pot gândi niște părinți că nu au nicio responsabilitate pentru faptele copilului lor minor și el? Cum pot fi atât de cinici când la mijloc sunt două vieți distruse, a fiicei mele și a viitorului ei copil?

Nu știu încă ce posibilități legale vom avea la dispoziție, dar aș vrea să îi dăm în judecată pe părinții băiatului. Aș vrea să știu părerea voastră, dacă vi se pare că avem dreptate și dacă eventual i s-a mai întâmplat cuiva așa ceva, cum a procedat?

20 Octombrie 2013