Cu 2.000 de ani in urma, Herodot facea primele remarce asupra unei bolimanifestate prin febra si basicute in jurul gurii, pe care a numit-o"herpes febrilis". Mai tarziu, a fost descrisa o boala asemanatoare,localizata genital, numita "herpes genitalis".
Cauza acestor boli a fost precizata abia in 1960, cand s-a demonstratca ele sunt determinate de 2 virusuri inrudite: virusul herpes simplexpentru leziunile buzelor si virusul herpes simplex pentru cele genitale.
Termenul de "herpes" este cunoscut in popor, fiind atribuit mai alesleziunilor buzelor. In general, pacientii considera ca herpesul este oboala usoara, fara complicatii, pe care o "trateaza" singuri la domiciliucu diverse "leacuri babesti" ineficiente, cum ar fi pasta de dinti,otetul, scrumul de tigara, frunzele de varza, lingura de lemn incinsa,ness etc.
Putini stiu insa ca herpesul este o infectie virala, foarte contagioasa,recidivanta, care poate avea complicatii serioase la nou-nascut si labolnavii cu imunodepresie (imunitate scazuta).
Virusurile herpes simplex 1 si 2 (HSV 1 si HSV 2) au un caracter comunnumit "latenta". Aceasta inseamna ca dupa primul contact al virusuluicu organismul, numit "primoinfectie", virusul nu este complet eliminatdin organism. El va persista toata viata, in stare latenta ("adormit"),in interiorul unor celule nervoase. In timpul latentei virusul nuproduce nici un simptom insa, in prezenta unor factori favorizanti, else reactiveaza ("se trezeste") si va produce recurentele (recidivele)herpetice.
In acest articol ne vom opri asupra infectiei cu HSV1 - la nivelulbuzelor.
Infectia HSV 1 este foarte raspandita in lume, incidenta ei aflandu-seintr-o continua crestere. Se apreciaza ca raspandirea infectiei HSV 1 laadulti este de peste 80% in tarile slab dezvoltate (Africa, Asia, Americade Sud) si sub 60% in tarile dezvoltate. Aceasta infectie afecteazacu precadere paturile sociale sarace, unde nerespectarea regulilor deigiena, promiscuitatea, lipsa educatiei sanitare favorizeaza raspandireainfectiei.
HSV 1 se transmite de la o persoana la alta prin sarut, ca urmare acontactului cu saliva si leziunile de pe buze.
Transmiterea infectiei prin intermediul obiectelor contaminate (periute dedinti, prosoape, batiste, pahare, tacimuri etc.) este posibila, dar mairar intalnita. Este posibil ca pacientul sa-si autoinfecteze alte zone(organe genitale, ochi, degete) prin intermediul degetelor contaminate.
La primul contact cu HSV 1, numit primoinfectie, in 90% din cazuri nuexista nici un simptom, infectia trecand total neobservata. Restul de 10%din cazuri au simptome caracteristice: febra (38-39 grade C), usturimila nivelul mucoasei cavitatii bucale, dureri la inghitit, grupuri devezicule (basicute) pline cu lichid localizate la nivelul buzelor, carese pot extinde in jurul gurii si catre mucoasa cavitatii bucale, limba,gingii si faringe.
Veziculele de pe piele se sparg si se tranforma in niste cruste (coji),care apoi cad fara a lasa cicatrici. Evolutia este favorabila, cuvindecare in 1-2 saptamini.
Rareori, mai ales la copiii sub 1 an, virusul disemineaza in creier,producand encefalita herpetica, care in absenta tratamentului cu acyclovireste mortala in peste 80% din cazuri.
Recurenta herpetica apare prin reactivarea virusului existent deja instare latenta in organism. Un studiu realizat in februarie 1998 asupraunui lot de 747 persoane aparent sanatoase din Romania arata ca peste 37%din populatia tarii sufera de recurente herpetice la nivelul buzelor.Factorii favorizanti ai reactivarii sunt: stresul, surmenajul, expunereaprelungita la soare sau frig, febra, ciclul menstrual, tratamentelestomatologice, starile de imunodepresie (SIDA, cancere, leucemii etc.).Recurentele sunt declansate de factorii favorizanti mentionati mai sussi de multe ori pacientul ajunge sa-si cunoasca factorul declansator,pe care il poate evita. In majoritatea cazurilor, bolnavul presimterecidiva cu 12-24 h inainte, prin aparitia de durere, usturimi, arsuri saumancarime pe locul viitoarelor leziuni. Apoi apar "buchetele" de veziculela nivelul buzei, care se sparg si se transforma in cruste. Recurentele auintotdeauna aceeasi localizare. De multe ori bolnavii sunt deranjati maimult de aspectul inestetic al leziunilor, fapt care, in cazul femeilor,poate duce la un sindrom depresiv.
Cand recurentele apar la nivelul ochiului si nu sunt tratate corect cuAcyclovir se poate ajunge la orbire.
Bolnavii cu imunodepresie fac recurente frecvente, cu leziuni profundesi hemoragice care se pot extinde pe restul pielii, plamani, ficat saucreier.
In timp, s-au incercat numeroase medicamente contra herpesului, cares-au dovedit fie ineficace, fie toxice pentru organism (Vidarobina,Idoxuridina). In 1980, cand s-a descoperit Acyclovirul, s-a produs oadevarata revolutie in istoria milenara a herpesului, motiv pentru careinventatorii lui au primit Premiul Nobel in 1988. Acyclovirul oprestemultiplicarea virusului, nu are efecte toxice asupra organismului si nuare contraindicatii. Pentru herpesul buzelor este suficient un tratamentlocal cu unguente care contin Acyclovir.
Din farmaciile noastre pot fi procurate fara reteta urma- toarele unguenteantiherpetice: Zovirax (tub de 2 g), Aviclor si Herpes-stop.
Numeroase studii clinice comparative au demonstrat ca Zoviraxul este multmai eficient decat celelalte unguente antiherpetice deoarece actioneazaasupra simptomelor locale si grabeste mult vindecarea leziunilorbuzelor. Unguentul trebuie aplicat cat mai repede dupa aparitia primuluisimptom (arsura, usturime, mancarime), pentru ca astfel poate impiedicaherpesul sa se manifeste la exteriorul pielii.
Pentru formele severe de herpes al buzelor si pentru pacientii cu maimult de sase recidive pe an, se recomanda consultarea medicului care vaindica tratamentul adecvat.
Pana la ora actuala nu s-a descoperit un vaccin eficace impotrivavirusurilor herpes simplex 1 si 2.
In concluzie, putem spune ca herpesul este o infectie "parsiva" carescapa de sub controlul apararii imuni- tare a organismului si persistain organism toata viata, putand oricand reizbucni.
Procurati de la farmacie unguentul cu Acyclovir si aplicati-l conforminstructiunilor.
Nu acoperiti cu plasturi; leziunile trebuie sa ramana descoperite pentrua se putea usca.
Nu aplicati peste leziuni alcool, iod, rivanol, pomezi cu antibioticesi nici "leacuri babesti".
Faceti gargara cu ceai de musetel de 5-6 ori pe zi atunci cand existaleziuni in cavitatea bucala.
Consultati medicul atunci cand sint afectati copiii, gravidele sauimunodepresivii.
Consultati oftalmologul cand apar semne de afectare oculara. Nu aplicatiunguente cu cortizon.
Spalati frecvent mainile si evitati autocontaminarea (prin atingere)a ochilor sau organelor genitale. Obiectele de toaleta, prosoapele,batistele, paharele, tacamurile trebuie folosite numai de bolnav.Evitati contactul fizic cu alte persoane.