Din pacate, violenta in familie exista inca si numeroase femei sunt afectate de ea. Factorii clasici determinanti ai violentei in familie se pot incadra in doua categorii mari: cauzali si favorizanti. Mai sunt acestia o realitate? Este o intrebare retorica, deocamdata.
1. Factorii cauzali se refera la:
- Toleranta sociala fata de barbat, care se bazeaza pe intrebarea retorica: de ce sa schimbam starea de lucruri?
- Functionarea inca a acceptarii sociale referitor la dominatia barbatului asupra femeii. De timpuriu, rolurile sexuale se transmit din generatie in generatie. Acestea se refera la faptul ca barbatul este, prin definitie, dominator din aproape toate punctele de vedere, iar femeia trebuie sa fie supusa acestuia. O astfel de conceptie se aseamana patriarhatului, ca sistem autoritar.
2. Factorii favorizanti se refera la: saracie, alcool si droguri, stres si boli psihice.
Efectele acestora sunt in primul rand psihologice si au consecinte pe termen lung, chiar si in situatia in care factorul declansator a fost incheiat sau inlaturat. Abuzul psihologic este devastator. A fost comparat cu tortura ostaticilor care sunt, in mod umilitor, privati de libertate sau de somn, fara a sti cand se vor manifesta din nou violentele.
Barbatii violenti folosesc amenintari sau comportamente menite sa produca teama: ridicarea vocii sau, dimpotriva, tacerea prelungita, cuvinte si actiuni care distrug imaginea, increderea si stima de sine, declanseaza probleme emotionale negative, cu un caracter cronic pentru femeie. Comportamentele violente, "tratamentele" primite din partea partenerilor, ce includ jigniri, acuze de infidelitate, invinovatire pentru ceea ce se intampla (in public sau in spatiul privat) determina imediat sau in timp, prin acumulare, acuze simptomatice ale stresului major, cu mai multe consecinte importante, cum ar fi: insomnii, pierdere sau crestere in greutate, nervozitate, iritabilitate, idei suicidare, care ar putea duce pana la depresie si anxietate.
Pentru a crea un cadru mai mult sau mai putin justificativ al violentei in familie, s-au inventat anumite idei, cu valoare de prejudecata, fata de care nu pot sa nu-mi prezint parerea. Ele sunt numeroase. Iata-le insa pe cele mai frecvente:
1. Violenta caracterizeaza numai familiile sarace sau cu statut social scazut.
Aceasta afirmatie a aparut ca urmare a faptului ca in foarte multe familii sarace au loc numeroase neintelegeri care pornesc in primul rand aici, de la lipsa mijloacelor de subzistenta pentru, nu de putine ori, familii numeroase, cu multi copii. Adevarul este ca violenta apare si in familiile instarite, insa acestea stiu s-o ascunda fata de anturaj. Concluzia este ca violenta poate aparea in toate familiile, indiferent de statutul social-economic.
2. Consumul de alcool determina violenta in familie.
Intr-adevar, acesta ar putea constitui un facilitator al dezinhibitiei in comportament, insa in acest sens nu exista studii stiintifice care sa demonstreze clar acest lucru, in mod univoc si neconditionat. Exista barbati care, dupa consumul de alcool, sunt foarte simpatici, glumesc mult sau chiar adorm instantaneu.
3. Violenta nu poate fi controlata.
Prin urmare, barbatii violenti nu-si pot controla violenta. Acest lucru nu este adevarat in totalitate, deoarece un comportament violent in familie inseamna si alte lucruri, cum ar fi: lipsa responsabilitatii, a inhibitiei de control, a cenzurii educationale, culturale si nu in ultimul rand religioase. Drept dovada, aceiasi barbati se comporta altfel, echilibrat la serviciu, cu prietenii sau colegii. Care ar putea fi oare explicatia? Faptul ca pe acestia nu trebuie sa-i domine si/sau sa-i controleze ca pe o "proprietate", asa cum procedeaza cu partenera.
4. Barbatii violenti sufera de o boala psihica.
Studii clinice nu sustin aceste afirmatii. Este adevarat ca violenta poate face parte din tabloul clinic al unor boli psihice, insa acestea presupun si alte componente patologice, care necesita tratament adecvat.