Poveste adevărată: "Iubita mea a fost concediată pentru că e mai frumoasă decât şefa ei"

Diana, iubita mea, a fost concediată în urmă cu două luni de zile din cauza unei gelozii stupide manifestată de şefa ei. După doi ani de şicane pe care i le-a tot făcut încă de la angajare, şi pe care Diana le-a suportat cu stoicism, şefa, o femeie de vreo 45 de ani frustrată şi isterică, s-a plictisit s-o mai hărţuiască şi i-a desfăcut contractul de muncă.
Diana, iubita mea, a fost concediată în urmă cu două luni de zile din cauza unei gelozii stupide manifestată de şefa ei. După doi ani de şicane pe care i le-a tot făcut încă de la angajare, şi pe care Diana le-a suportat cu stoicism, şefa, o femeie de vreo 45 de ani frustrată şi isterică, s-a plictisit s-o mai hărţuiască şi i-a desfăcut contractul de muncă.

Pretextul este inventat, chipurile i-a fost restructurat postul, dar noi ştim că în realitate Diana a fost victima unei răzbunări feminine. În plus ea e singura concediată din firmă. Niciun alt post nu s-a mai desfiinţat.

Vă scriu această poveste stimulat de ceea ce am citit tot la dumneavoastră pe site, despre acea şefă care trăia o idilă cu un subaltern căsătorit. În cazul nostru idila s-a înfiripat tot la serviciu şi bănuiesc că şi asta, admiraţia mea faţă de Diana şi frumoasa noastră poveste de dragoste, a contribuit un pic la gelozia şefei.

Diana este o femeie foarte frumoasă, are un corp superb, un ten luminos, e blondă, are ochii verzi şi nişte buze incredibil de senzuale.
Cel mai important e că nu face nimic ca să arate aşa, ci este înzestrată de Dumnezeu cu aceste calităţi. Frumuseţea completează un caracter frumos, de om bun şi inocent.


Pe de altă parte, fosta ei şefă este o frustrată cu tendinţe de îngrăşare, care veşnic ţine cure de slăbire ineficiente, măritată cu un fraier pe care-l ţine sub papuc şi pe care probabil nu-l iubeşte, deci este profund nefericită acasă. Îşi petrece jumătate din timpul liber prin saloane de frumuseşte ca să suplinească ceea ce nu i-a dat natura. N-ar fi un păcat faptul că arată rău, dacă n-ar încerca aşa din răsputeri să pară ceea ce nu este. O divă. Iar din ţoalele de firmă pe care şi le cumpără şi modul dizgraţios în care stau toate pe ea nu face decât să arate ca o parvenită.

Antipatia dintre ea şi Diana nu a fost evidentă de la început. Dimpotrivă, în primele luni de după angajare şefa părea că e atrasă de Diana şi o complimenta destul de des.
De altfel se înscria în corul admiratorilor, pentru că Diana este imposibil de trecut cu vederea.


Ceva s-a înâmplat la un moment dat când brusc atitudinea şefei s-a schimbat şi au început şicanele. Îi returna mereu lucrările pe care le făcea sub pretextul că nu sunt bine făcute, îi făcea observaţii de faţă cu ceilalţi colegi, apoi în ultimele luni chiar se ajunsese la jigniri. Diana era din ce în ce mai stresată dimineaţa când trebuia să vină la job. Acum este uşurată, pe de-o parte, că a scăpat de nebună, dar e şi amărâtă că simte că i s-a făcut o nedreptate.

Relaţia noastră datează de un an jumate. I-am făcut o curte asiduă Dianei timp de câteva luni până când a acceptat să iasă cu mine. Deşi firma nu ne interzicea să fim împreună, Diana s-a prevalat la început de faptul că suntem colegi. Avea senzaţia că nu e bine să te combini cu cineva de la serviciu. Ulterior, însă, toată lumea a aflat de noi, şi mie cel puţin nu-mi pare rău.
Pentru că o iubesc şi vreau să mă însor cu ea cât de curând.


Totuşi, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva una din cauzele pentru care ea a fost dată afară este şi această relaţie cu mine. Pentru că de când a dat-o afară pe Diana, şefa ei mă priveşte într-un mod ciudat, de parcă ar vrea să-mi facă avansuri. Eu nu sunt în departamentul ei, aşa că nu-mi fac probleme că m-ar putea hărţui, dar tot mă deranjează atenţia ei.

O colegă mi-a spus că ar fi auzit-o pe şefa exclamând, atunci când Diana a fost concediată, ceva de genul „în fine, n-o s-o mai văd toată ziua pe Miss Perfecţiune cu relaţia ei cu tot”.

Colega noastră nu vrea să depună mărturie la Inspecţia muncii despre acest comportament abuziv al şefei, şi practic noi nu ştim dacă avem sau nu vreun câştig de cauză dacă am reclama-o. Deşi ni se pare evidentă motivaţia asta neoficială a concedierii. Practic postul ei a fost singurul „restructurat”, iar cineva de la Serviciul personal mi-a spus că solicitarea de desfiinţare a postului a venit de la această şefă geloasă.
Dacă există printre cititori cineva cu cunoştinţe juridice, care să ne spună ce baze legale am avea ca s-o dăm în judecată pe această şefă, ar fi minunat. Nu ştim cum să demonstrăm, totuşi, această neobişnuită hărţuire în cazul unui proces. Ce părere aveţi?


Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.