Furia - "nebunia scurta"

Tuturor ni se intampla din cand in cand sa ne supere ceva atat de mult incat sa simtim nevoia de a striga sau de a reactiona intr-un fel mai putin pasnic fata de situatia in cauza.

Tuturor ni se intampla din cand in cand sa ne supere ceva atat de mult incat sa simtim nevoia de a striga sau de a reactiona intr-un fel mai putin pasnic fata de situatia in cauza. In primul moment ai impresia ca vei exploda. Ce se intampla mai departe?

Pe langa faptul ca ne face sa fim extrem de subiectivi, furia duce si la schimbari fiziologice: creste ritmul cardiac, adesea se schimba culoarea fetei - unele persoane se inrosesc, altele devin mai palide - si implicit trupul intra in starea de alerta asemanatoare celei declansate de frica.

La urma urmei, furia este starnita tocmai de o senzatie inconstienta de teama, din cauza careia devenim agresivi. Ne este teama de ceva si reactionam mai mult sau mai putin violent in incercarea de a reduce la minimum efectele atacului pe care il percepem. Si nu este tocmai cea mai buna idee... Nu doar in plan social, personal sau profesional, cand poate distruge relatii, cariere (sau obiecte), ci si in ce priveste sanatatea. Izbucnirile nestapanite de furie pot duce, pe termen lung, la probleme cardiace si respiratorii serioase.

Si cine isi doreste asa ceva?

Cand te enervezi, tendinta naturala este sa izbucnesti, sa-ti descarci furia intr-un fel sau altul. Cel mai adesea, aceasta se manifesta prin atacuri verbale la adresa persoanei sau situatiei care a starnit senzatia. Fie ca te exprimi, fie ca nu, enervandu-te consumi inutil mult prea multa energie si permiti ratiunii sa se intunece. Cum sa gandesti limpede atunci cand esti pe cale sa faci explozie pe dinauntru?

Un prim mod constructiv de a reactiona in cazul furiei este comunicarea. Si asta nu prin descarcarea avalansei de emotii negative pe care le simti in acea clipa, ci prin descrierea, cat mai calma posibil, a ceea ce iti doresti si a ceea ce ai nevoie. Asta fara a ofensa pe nimeni! Fie ca a fost vorba de o neintelegere sau de o problema, izbucnind nervos probabil ca nu vei rezolva nimic. Comunicarea, explicita si pe un ton cat mai moderat cu putinta, poate face mult mai multe decat simpla descarcare de moment a nervilor.

Un alt mod de a reactiona este ignorarea supararii pe care ti-a provocat-o o situatie sau o persoana.
Chiar daca simti nevoia sa izbucnesti, poti incerca sa ignori senzatia de manie, sa iti retii tendinta de a o exterioriza. Incearca sa te gandesti la altceva pentru cateva momente, sa te concentrezi asupra unui alt aspect, pozitiv, si sa treci astfel peste clipa in cauza. Dupa ce ti-ai luat gandul, chiar si pentru cateva minute, de la motivul supararii, cu siguranta vei vedea putin altfel lucrurile, iar senzatia de furie se va mai diminua.

Daca ai timpul necesar la dispozitie, indeparteaza-te putin de locul respectiv. Fa o plimbare si limpezeste-ti putin ideile. S-ar putea sa incepi sa le vezi diferit dupa ce a trecut primul moment al supararii, in care simteai nevoia sa spui cat de mult te-a deranjat un lucru sau altul, si sa le poti analiza mai obiectiv.

Daca totusi nu ai timp pentru un respiro atat de lung, incearca cel putin o varianta clasica: numara pana la 10, sau 20 (sau cat crezi ca e nevoie pana ce esti din nou stapana pe tine) inainte de a spune ceva, mai ales daca ai in minte ceva taios sau rautacios.
Desi ar putea parea un cliseu, metoda este destul de eficienta!

Cea mai indicata atitudine fata de furie este... opusul ei. Calmul nu este chiar usor de obtinut atunci cand simti ca iti arde sangele in vine, dar nici imposibil. Nu este vorba doar de controlul reactiei vizibile, exterioare, ci si a impulsurilor interioare, de canalizarea gandurilor negative si de transformarea lor in ceva constructiv, sau cel putin in ceva inofensiv.

Un mod de a realiza acest lucru este ca, in momentul in care esti furioasa dintr-un motiv sau altul, sa te intrebi ce element anume din situatia in cauza a reprezentat declansatorul furiei. Ce anume te-a enervat atat de mult? In momentul in care ai identificat sursa supararii, esti cu un pas mai aproape de rezolvarea problemei. Si asta nu e tot.

In general, exista anumite modele, anumite detalii care sacaie pe cineva. Atunci cand iti dai seama ce anume te supara, este mult mai usor sa te gandesti la un mod de a evita ca situatia sa se repete. Atunci cand, de exemplu, te scoate din minti faptul ca nu-ti gasesti niciodata telefonul si pierzi astfel apeluri importante, constientizarea acestul fapt te va determina sa gasesti o solutie practica de a-l tine la indemana.
Daca te enerveaza felul in care abordeaza prietena ta un anumit subiect, il poti evita sau gasi un alt mod de a-i explica parerea ta. Si metoda se poate aplica in numeroase alte cazuri.

Per ansamblu, controlul furiei este necesar tocmai datorita efectelor sale distructive in toate planurile vietii fiecaruia dintre noi. Rareori se poate obtine ceva concret (decat poate cel mult probleme!) prin eliberarea ei necontrolata. Prin urmare, data viitoare cand simti ca erupi in interior, incearca, pentru o clipa, sa te gandesti care vor fi consecintele pe termen lung, si daca merita sa izbucnesti, pentru o senzatie de usurare de cateva secunde, cand ai cu siguranta mult mai multe de pierdut.