Sute de mii de femei din întreaga lume regretă acum amarnic că s-au mândrit cu cele mai ieftine proteze de silicon, produse de firma franceză Poly Implant Prothese (PIP). Preţul imbatabil al acestor produse a cucerit îndeosebi pieţele ieftine, precum Europa de Est şi America de Sud. După izbucnirea scandalului, autorităţile au anunţat că 300.000 de cliente din întreaga lume ar putea fi victime ale implanturilor toxice.
20 de cazuri de cancer au fost semnalate la femei care aveau implanturi cu proteze PIP, potrivit unui bilanţ din 28 decembrie al Autoritãţii franceze de securitate sanitarã a produselor de sãnãtate, AFSSAPS. Autoritatea precizeazã cã nu a fost stabilitã nicio legãturã între aceste cazuri de cancer şi implanturi.
Conform ultimului bilanţ din 28 decembrie realizat de autoritãţile sanitare franceze, în Hexagon s-au înregistrat 1.143 de cazuri de rupere a implanturilor. Guvernul a recomandat schimbarea, din precauţie, a protezelor PIP pentru cele 30.000 de cliente din Franţa. Totodată, ministrul francez al Sãnãtãţii, Xavier Bertrand, a anunţat cã doreşte înãsprirea reglementãrilor asupra dispozitivelor medicale, actualmente mai permisive decât normele referitoare la medicamente.
Judecãtorul de instrucţie care a preluat dosarul implanturilor defectuoase cu silicon s-a deplasat la fosta uzinã a firmei din regiunea francezã La Seyne-sur-Mer. În timpul percheziţiei au fost ridicate mai multe proteze pentru a fi analizate de Autoritatea francezã de securitate sanitarã a produselor de sãnãtate.
Procesul de la tribunalul corecţional din Marsilia va începe în octombrie sau noiembrie şi îi va viza pe managerii firmei, precum şi pe responsabilii cu producţia. În paralel cu ancheta preliminarã, o informare judiciarã pentru "ucidere involuntarã şi rãni involuntare" a fost deschisã pe 8 decembrie anul trecut la Parchetul din Marsilia.
Interpol a emis o "alertã roşie" pentru a cere statelor membre arestarea lui Jean-Claude Mas, fondatorul firmei PIP. În vârstã de 72 de ani, acesta e cãutat de Costa Rica pentru "atac asupra vieţii şi sãnãtãţii". Mas nu a fost niciodatã considerat un profesionist în branşa chirurgiei estetice, ba mai mult, cotidianul francez "Le Figaro" a aflat că acesta e de fapt un fost cârnãţar. La propriu!
PIP producea şi implanturi testiculare
Mai mulţi foşti angajaţi ai firmei Poly Implant Prothese au declarat pentru cotidianul "Le Parisien" cã firma fabrica şi proteze testiculare din silicon, precum şi pectorali falşi, produse destinate exportului. Autoritatea francezã de securitate sanitarã a produselor de sãnãtate, AFSSAPS, habar n-avea despre aceste activitãţi. Explicaţia? "Firma nu a declarat în Franţa decât producerea de implanturi mamare". Un angajat a relatat presei că PIP şi-ar fi procurat o maşinã de injectare extrem de scumpă pentru implanturile testiculare. Implanturile erau din silicon veritabil şi erau folosite doar în caz de cancer testicular sau a prezenţei unui singur testicul. În schimb, PIP a fabricat pectoralii falşi şi implanturile fesiere pe acelaşi calapod ca şi protezele mamare, folosind gel neconform.
Fondatorul PIP a refuzat mereu omologarea gelului artizanal. "Prea scump", răspundea tăios Jean-Claude Mas, care susţinea cã implanturile sale sunt cele mai bune din lume. Potrivit postului de televiziune RTL, la sfârşitul anilor 2000, mai mulţi angajaţi s-au revoltat împotriva patronului. Unii au demisionat, alţii au refuzat sã semneze documentele necesare pentru comercializarea gelului, dar în zadar. PIP şi-a continuat înşelãtoria.
Atuul suprem al implanturilor toxice a fost preţul irezistibil de mic. Dupã ce firma a fost lovitã puternic de deprecierea dolarului la începutul anilor 2000 şi de criza asiaticã, Jean-Claude Mas a luat decizia strategicã de a tãia costurile prin înlocuirea gelului tradiţional cu gelul artizanal, de zece ori mai ieftin decât cel autorizat.
Grupul industrial german Brenntag a confirmat cã a furnizat Basylon cãtre PIP, un tip de silicon utilizat în mod normal pentru materiale de construcţie şi în componentele electronice. Alte tipuri de silicon, folosite în prelucrarea cauciucului, au fost introduse, de asemenea, în compoziţia gelurilor din implanturile mamare realizate de PIP.
Aditivii Baysilon, Bilopren şi Rhodorsil sunt folosiţi pentru producerea carburantului auto şi nu au fost testaţi niciodatã pentru a fi aprobaţi în implanturile mamare. Potrivit specialiştilor, aceste substanţe depistate în implanturile PIP atacã învelişul implanturilor. "Aşa ceva e aproape o crimã", a comentat chimistul şi toxicologul Andre Picot dupã dezvãluirea "cocktailului Molotov" din compoziţia implanturilor.
"Pernuţele" se schimbă uşor. După noroc...
Pe fondul isteriei create de pericolul implanturilor toxice, specialiştii dau asigurãri cã operaţia de înlocuire a protezelor este, în general, una de rutinã. Dacã nu sunt complicaţii, aceasta nu depăşeşte o orã şi se desfãşoarã sub anestezie generalã. Schimbarea silicoanelor se face, în principiu, prin aceeaşi incizie prin care au fost introduse implanturile precedente.
Dupã plasarea "pernuţelor", organismul formeazã în mod natural o membranã în jurul lor, denumitã "capsulã periproteticã". Aceasta izoleazã corpurile strãine de ţesuturile înconjurãtoare şi poate fi lãsatã intactã dacã nu a fost infectatã de silicon scurs. În caz contrar, operaţia de implant porneşte de la zero, începând cu eliminarea pungilor de silicon formate accidental în sânul afectat.
Efectul iritant al gelului non-medical folosit în protezele defectuoase poate provoca însã reacţii inflamatorii, complicând operaţia de scoatere a implanturilor, a explicat ministrul francez al Sãnãtãţii. Un chirurg plastician din Paris a dat ca exemplu o operaţie de schimbare a implanturilor rupte care a durat douã ore şi 45 de minute din cauza complicaţiilor survenite.