Vorbeste! Spune-i partenerului tau ce astepti de la el!

Se stie: cu un barbat nu trebuie incercate niciodata subtilitatile. Nu pentru ca le-ar folosi ca subterfugiu cand nu ar vrea sa dea curs solicitarilor tale, ci, pur si simplu, pentru ca...

Se stie: cu un barbat nu trebuie incercate niciodata subtilitatile. Nu pentru ca le-ar folosi ca subterfugiu cand nu ar vrea sa dea curs solicitarilor tale, ci, pur si simplu, pentru ca nu le intelege ca atare. Unui barbat trebuie sa-i spui, clar si raspicat, ce doresti si care sunt asteptarile tale de la el.

Exista tot felul de dorinte si necesitati: nevoia de mai multa atentie, dorinta de a fi lasata singura, in spatiul personal, un ajutor palpabil, o seara in doi sau variatiuni avand in centru ideea de romantism si nevoia de afectiune din partea celuilalt etc. Iar tu trebuie sa-ti faci curaj...

In felul acesta, vei avea posibilitatea de a iesi intr-o seara sa luati cina la restaurant, de a beneficia de ajutor la treburile casnice sau de a primi flori. Si acestea sunt numai cateva exemple. Nu pare dificil, nu? Atunci de ce ne este atat de greu cand vine vorba sa le spunem ce ne dorim? Oare a fi imperativa si, in acelasi timp, diplomata, sunt doua insusiri care se exclud reciproc?

Nu neaparat. Motivele pentru care eziti sunt diferite si, dupa ce-ti va deveni limpede care sunt acestea in cazul tau, vei sti unde trebuie sa actionezi. Spre exemplu, unele femei se tem ca, daca vor spune mai raspicat ce isi doresc, partenerii lor le vor percepe ca fiind prea autoritare sau pretentioase. Sau se gandesc la faptul ca ar putea fi considerate prea vulnerabile.

In fond, ambele feluri de a privi problema sunt eronate. Pentru ca, de fapt, tu nu faci altceva decat sa te dezvalui; iar daca acesta nu reprezinta un act de iubire, atunci care ar mai putea fi? Si, ca sa nu mai ai aceste framantari, gandeste-te ca partenerul tau te cunoaste destul de bine si este putin probabil sa-l iei prin surprindere. Poate doar in sens pozitiv: va fi placut impresionat cand va vedea ca "ti-ai luat inima in dinti" si i-ai spus, simplu si ferm, ce asteptari ai din partea lui.

Ar trebui sa fii atenta insa la un aspect: controleaza-ti tonul. Nu trebuie sa razbata vreo amenintare ascunsa sau - si mai rau - vreun santaj. Si nu porni de la premisa ca, numai pentru ca ti-ai facut (in fine!) curaj de a spune ce ai de spus, partenerul va da curs imediat cererii tale. Poate nu are dispozitia necesara pe moment sau este ocupat. Priveste partea plina a paharului: ai facut un pas important in comunicarea voastra si poti spera ca, in curand, vei obtine ceea ce iti doresti.

In alta ordine de idei, este posibil ca partenerul sa se simta, totusi, incorsetat. Un fel de "As face asta pentru ca asa simt si doresc eu, nu pentru ca mi-o ceri tu". Ar trebui sa iei in calcul posibilitatea aceasta si sa il intrebi daca asta simte. In fata sinceritatii tale, iti va raspunde tot cu sinceritate - si din acest moment, problema este pe trei sferturi rezolvata, de vreme ce amandoi sunteti deschisi dialogului.

Pe de alta parte, femeile au tendinta sa gandeasca si asa: "Nu are rost sa-i spun nimic. Daca m-ar iubi cu adevarat, ar sti ce imi doresc". Iar ideea de a le spune partenerilor ce-si doresc echivaleaza, pentru ele, cu un fel de recunoastere a faptului ca nu sunt iubite asa cum isi doresc.

In cazul in care te regasesti in aceste randuri, am noutati pentru tine: faptul ca va iubiti si aveti o relatie nu-l transforma pe el intr-un magician atotstiutor. Iar daca nu-ti vei schimba punctul de vedere, vei acumula nenumarate frustrari si nemultumiri, ceea ce se va rasfrange si asupra cuplului vostru.

Care este problema care te framanta, de fapt? Nu cumva ai o serie de nemultumiri raportate la propria persoana, de unde si ideea ca partenerul ar trebui sa stie ce e in mintea ta, fara ca tu sa fii nevoita sa i-o spui? Cu alte cuvinte, ar putea fi vorba despre lipsa de incredere in propria persoana, motiv pentru care eziti "sa-ti ceri drepturile".

Este doar o figura de stil, dar, cu siguranta, ai inteles ideea. Din acest punct de vedere, bineinteles ca nimeni nu-ti poate oferi garantii (referitoare la urmarile demersului tau), deci este vorba, pana la urma, de un risc calculat. Dar unul inteligent asumat, din moment ce este vorba despre omul alaturi de care traiesti. Mai mult decat sigur, vei supravietui unui eventual raspuns negativ si, chiar daca nu vei obtine pe moment ce-ti doreai, ai facut progrese semnificative.