Echipa profesorului Daniel Ioan lucreaza la crearea cipului ce va depista cancerul

V-ati gandit vreodata ca un cip introdus in organismul uman ar putea diagnostica rapid si, eventual, trata bolile de natura genetica, precum cancerul sau maladia Alzheimer? Ideea, desprinsa parca dintr-un scenariu science-fiction, sta la baza unui proiect european de cercetare, in care sunt implicati si trei romani de la Universitatea "Politehnica" din Bucuresti: prof. Daniel Ioan, conf. Gabriela Ciuprina si drd. Marian Iordache. Odata injectat in organism, biosenzorul milimetric "lab-on-cip" va face analiza ADN-ului uman si va putea identifica "din fasa" mutatiile genetice, permitand tratarea bolilor grave, inca dinainte ca acestea sa-si arate efectele. Folosind o retea de vase artificiale, cipul va capta cantitati mici de sange, urina sau saliva, in functie de locatia in care va fi instalat, si va transmite, prin unde radio, datele analizate, centrelor de diagnosticare si supraveghere. Noua tehnologie, complet revolutionara, este dezvoltata de Philips Research, impreuna cu 7 institute si universitati, prin proiectul ARTIC (Artificial Cilia), beneficiind de 3 milioane de euro, contractati de la Comisia Europeana, prin Programul Cadru 6. "Un astfel de circuit functioneaza ca o retea de vase sanguine, controlate de cip. Problema e cum sa dirijezi fluidul in directiile dorite. Nu partea de inteligenta ridica dificultati, pentru ca tehnologiile permit lucruri de neimaginat, ci cea mecanica, intrucat o tubulatura are diametrul cat cel al unui fir de par. Initial, a fost gandit un sistem de pompe si valve, dar e foarte dificil sa le miniaturizezi. Englezii au propus sa ne inspiram din natura si s-a ajuns la concluzia ca microorganisme, precum cilii, pot pune in miscare fluidele. Omul are, de exemplu, pe trahee si in plamani, milioane de cili, care ajuta la eliminarea impuritatilor. Vor fi creati, asadar, cili artificiali, din polimer, care vor fi amplasati pe peretii vaselor din cip si vor fi controlati de un camp magnetic, dirijand, astfel, fluidele, pentru analiza. Aici intervine rolul «Politehnicii». Noi vom concepe si proiecta campul magnetic si vom optimiza sistemul. E pentru prima data cand vor fi facuti cili cu actionare magnetica, iar rezultatul va avea o importanta deosebita", ne-a explicat profesorul Daniel Ioan, coordonatorul proiectului, din partea Universitatii "Politehnica". Cipul medical va fi asamblat in anul 2011, in Germania, la Eindhoven.

Universitatea "Politehnica" din Bucuresti va asigura conceptia, proiectarea si optimizarea campului magnetic, cu ajutorul caruia va fi controlat traficul fluidelor din reteaua de vase a cipului.

Cipurile, care vor face analiza ADN-ului uman, vor avea, in prima faza, o suprafata de cativa milimetri, fiind introduse sub piele. Odata cu evolutia tehnologica, cipurile vor deveni de dimensiuni micrometrice, putand fi injectate in corp. raul.florea@gandul.info