Astazi e ziua ta... Alexandru Pesamosca

Viata sa este legata de Spitalul "Marie Curie", cunoscut ca Budimex. A fost numit Doctor Honoris Causa de facultatile de medicina din Constanta, Craiova si Chisinau. In cei peste 50 de ani de activitate a operat 45.000 de persoane si a acordat consultatii gratuite pentru copii. Ieri, celebrul chirurg Alexandru Pesamosca a implinit 77 de ani. "...e groaznic de greu si groaznic de frumos" "Am avut un an foarte greu, plin de stresuri legate de deziluziile care sunt obligatorii dupa ce ai implinit varsta pensionarii, mai ales daca ramai inca in campul muncii, pentru ca ai senzatia falsa ca esti inca foarte bun si ca poti fi inca de foarte mare ajutor. Eu mi-am demonstrat mie ca tot ce-am intreprins de 53 de ani incoace nu a fost insucces, ci dimpotriva. Cativa dintre pacientii mei socotiti deasupra resurselor chirurgicale sunt inca in viata, spre satisfactia mea si spre satisfactia copiilor in primul rand. Sunt prea firave aceste evenimente pentru un om care din 1954 face fara intrerupere aceasta meserie de chirurgie, care a operat in disperare toata viata si care a ajuns la batranete. Sunt fericit ca cei care au beneficiat de ajutorul meu sunt cazurile disperate cu care m-am luptat toata viata. Orice boala considerata deasupra oricaror resurse medicale sau chirurgicale a fost pentru mine stimulentul care m-a determinat sa continuu in munca mea pe care am indragit-o de cand eram mic. Sub nici o forma nu se poate face chirurgie de mare performanta fara a renunta la viata personala. Este ca si cum ai face actorie fara sa fii turnat pentru aceasta meserie. Avem actori fantastici, dar pe cativa ii tinem minte. Acestia sunt cei care au avut chemare si care au adaugat, la ceea ce Dumnezeu le-a harazit, o munca nesfarsita, imposibil de cuantificat. Spun acest lucru pentru ca si in meseria mea, ca si in teatru sau in arhitectura, exista o arta. Totul este groaznic de greu si groaznic de frumos. Nu poti merge mai departe in nici un fel de arta daca nu ai chemarea pentru aceasta profesie. Nu poti sari bariera obisnuintei, a cotidianului. Realizarile care mi-au adus cele mai mari satisfactii se leaga de toti copiii pe care ii vad sanatosi si care vin sa ma viziteze dupa 50 de ani de cand i-am operat. Daca as avea posibilitatea sa-mi aleg inca o data meseria, tot asta as face, pentru ca este de o frumusete care nu se poate incadra. Aceasta este averea mea. Alta nu am. Regret ca nu am avut posibilitatea sa verific riguros stiintific toate ideile care mi-au trecut prin cap. Astazi, mai ales la noi in tara, nu mai poti face nici o afirmatie stiintifica fara sa ai in spate un teanc imens de dovezi pe care sa le poti arata oricui si in orice moment. Noi in general lucram de dimineata pana seara si ne mai trece prin cap si o idee deosebita, dar la ce folos? Nu putem sa o exploatam. Si atunci recurgem la niste lucruri mai obisnuite..."