Din cauza consumului crescut de antibiotice, multi romani au probleme in tratarea unor infectii, cum sunt cele respiratorii, urinare, vaginale ori ale pielii.
Germenii au devenit tot mai rezistenti la tratamente, iar lipsa unei terapii tintite poate intarzia vindecarea afectiunilor. Una dintre solutii este ca medicul sa indice pacientilor efectuarea unei antibiograme, o analiza care depisteaza exact antibioticul la care este sau nu sensibil un microb prezent intr-o anumita afectiune.
Combinatiile vechi de antibiotice - o metoda ieftina
Lipsa fondurilor ii determina pe unii dintre medici sa nu orienteze pacientii spre o astfel de investigatie, ci sa incerce pe ghicite antibioticul care ar putea avea efect.
"Daca nu exista resurse, se incearca combinatii vechi de antibiotice, mult mai ieftine, dar cu care pacientul are de pierdut in timp", spune Adrian Streinu-Cercel, infectionist la Spitalul "Matei-Bals", din Bucuresti.In cazul unor infectii mai complicate, costurile unei terapii clasice ajung pe la patru-cinci milioane de lei vechi, in timp ce tratamentul modern poate sa insemne si 24-25 de milioane de lei pentru un pacient internat intr-un spital de boli infectioase.
"Atunci cand se aplica proceduri terapeutice moderne, dintr-o suta de pacienti se vindeca 90, in timp ce prin terapiile clasice se pot pierde pana la 30 dintre pacienti", completeaza dr. Streinu.
Opt zile pentru un rezultat exact
Dezavantajul acestei analize este insa durata: sunt necesare aproximativ opt zile pentru ca medicul sa stabileasca cele mai indicate antibiotice pentru tratamentul bolii.
"Daca pacientul vine cu febra mare, i se da un medicament de prima urgenta. In cazul in care acesta nu-si face efectul, se indica si antibiograma", specifica medicul generalist Calin Ciubotaru.Pretul unei antibiograme, in cazul in care nu este decontata de Casa Nationala de Asigurari, variaza intre 180.000 si 200.000 de lei, dar pacientul nu o poate solicita din proprie initiativa.
"Daca nu este vorba despre o situatie de urgenta, este mai bine ca pacientului sa i se faca antibiograma. Fiecare caz este diferit, iar medicamentele nu se prescriu dupa ureche", atentioneaza dr. Loredana Pop, nefrolog la Spitalul Universitar CFR 2, din Bucuresti.
Pacientii romani sunt revendicativi
Intr-o infectie pot fi prezenti miliarde de germeni.
Acestia se inmultesc cu o viteza extrem de mare, sufera mutatii si este suficient ca unul sa fie rezistent la antibiotic, pentru ca vindecarea sa nu aiba loc. De aceea, este important ca tratamentul cu antibiotic sa fie tintit, doza sa fie cea potrivita (nici prea mare, nici prea mica), la fel si durata terapiei."Daca la noi mai exista cazuri in care antibioticele se dau pacientilor fara reteta, in strainatate, spre exemplu in SUA, se prescriu numai asa cum prevad ghidurile internationale de buna practica. Acolo, pacientul este dispus sa astepte zece zile, cand are o gripa usoara, pe cand aici bolnavii sunt revendicativi, vor antibioticul cel mai tare ca sa le treaca infectia cat mai repede", completeaza medicul generalist Remus Lupu.
Si autovaccinul ajuta in tratament
Cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu dau rezultatele dorite, medicul poate recomanda si autovaccinul.
Acesta se prepara in laborator din microbii proprii ai bolnavului.Scopul tratamentului cu autovaccin este sa stimuleze organismul sa produca substante imunizante specifice, iar corpul va putea lupta mai usor impotriva infectiilor cronice.