Genunchii dor dimineața, degetele par mai rigide, spatele începe să supere mai des, iar după o perioadă lungă pe scaun ai nevoie de câteva minute până când corpul „se dezmorțește”. Pentru multe femei, astfel de schimbări apar aproape în aceeași perioadă cu bufeurile, menstruațiile neregulate, insomnia sau celelalte simptome ale perimenopauzei.
Durerile musculare și articulare sunt, de fapt, mult mai frecvente în această etapă decât s-ar putea crede. O analiză publicată în 2026, care a reunit date de la peste 93.000 de femei, a arătat că aproximativ 57% dintre femeile aflate în perimenopauză și 59% dintre cele aflate după menopauză raportau dureri musculare sau articulare, comparativ cu aproximativ 40% dintre femeile aflate înainte de această etapă. Autorii atrag însă atenția că datele sunt observaționale și că nu orice durere apărută la menopauză poate fi atribuită direct hormonilor.
Legătura cu estrogenul există, dar este mai complexă decât formula simplă „scade estrogenul și încep să doară articulațiile”.
Ce se întâmplă cu estrogenul în perimenopauză
Menopauza nu apare într-o singură zi. În anii care o preced, nivelurile hormonale pot fluctua considerabil. Estradiolul, principala formă de estrogen în perioada fertilă, poate urca și coborî înainte ca nivelul să devină în cele din urmă mult mai redus după menopauză.
Cercetările din ultimii ani sugerează că tocmai aceste modificări hormonale pot influența felul în care femeile percep durerea și modul în care funcționează sistemul musculoscheletal. O analiză publicată în The Lancet Rheumatology arată că există dovezi tot mai consistente că modificările hormonilor sexuali pot influența predispoziția către dureri musculare și articulare și, posibil, către unele afecțiuni precum osteoartrita.
Estrogenul are receptori în numeroase țesuturi ale organismului, inclusiv în os, mușchi și alte structuri implicate în funcționarea articulațiilor. În plus, hormonii sexuali interacționează cu procesele inflamatorii și cu mecanismele prin care sistemul nervos percepe durerea.
Prin urmare, schimbarea hormonală poate face ca o articulație sau o zonă care înainte producea foarte puțin disconfort să fie resimțită mai intens.
Nu doar estrogenul scăzut contează. Și fluctuațiile hormonale pot avea un rol
Un studiu longitudinal publicat în 2026 a urmărit femei aflate în perioada de tranziție către menopauză și a analizat relația dintre durerile musculare și articulare și modificările hormonale.
Aproximativ 65% dintre participante au prezentat ceea ce cercetătorii au numit „artralgie menopauzală”, adică dureri musculare sau articulare moderate ori severe, apărute sau accentuate în perioada tranziției către menopauză.
Rezultatele au arătat că simptomele au fost asociate mai ales cu schimbările hormonale rapide, inclusiv cu modificarea hormonului foliculostimulant și a estradiolului, nu pur și simplu cu existența unui nivel mic și constant de estrogen. Femeile cu dureri articulare aveau, de asemenea, mai frecvent bufeuri, transpirații nocturne și simptome vulvovaginale.
Această observație poate explica de ce unele femei simt că articulațiile încep să le doară încă din perimenopauză, când menstruația nu s-a oprit și nivelurile estrogenului pot fi uneori încă ridicate.
Cum se pot manifesta durerile articulare asociate menopauzei
Nu există un singur tipar.
Unele femei descriu mai ales rigiditate dimineața sau după ce au stat nemișcate. Altele observă dureri la nivelul genunchilor, șoldurilor, umerilor, degetelor sau spatelui. Pot exista și senzații de tensiune musculară, dureri difuze ori impresia că întregul corp este mai „rigid” decât înainte.
Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie menționează perimenopauza și menopauza printre posibilele cauze ale durerilor articulare, în contextul scăderii nivelurilor de estrogen.
Totuși, faptul că o femeie are 45, 50 sau 55 de ani și începe să aibă dureri de genunchi nu înseamnă automat că menopauza este singura explicație.
Somnul prost poate amplifica durerea
Există și un cerc vicios care poate face simptomele mult mai supărătoare.
Bufeurile și transpirațiile nocturne pot fragmenta somnul. După mai multe nopți în care nu te odihnești bine, toleranța la durere poate scădea, iar disconfortul muscular sau articular poate fi perceput mai intens.
O analiză recentă asupra durerii la femeile de vârstă mijlocie arată că modificările estradiolului interacționează cu mai mulți factori, printre care degenerarea musculoscheletală, sensibilizarea sistemului nervos, stresul, sănătatea mintală și tulburările de somn.
Cu alte cuvinte, durerea de la menopauză nu este doar o poveste despre un singur hormon.De aceea, uneori o femeie observă că durerile articulare sunt mult mai pronunțate după nopțile în care a dormit foarte prost.
Și masa musculară se schimbă odată cu vârsta
În aceeași perioadă în care apare menopauza, organismul trece și prin schimbările normale asociate vârstei.
Masa și forța musculară tind să scadă progresiv, mai ales dacă nivelul de activitate fizică este redus. Mușchii mai slabi oferă mai puțin sprijin articulațiilor, iar unele mișcări pot deveni mai solicitante.
Acesta este motivul pentru care două fenomene pot exista simultan: modificările hormonale pot influența durerea, iar schimbările musculoscheletale asociate vârstei pot contribui la apariția disconfortului.
Nu există întotdeauna o linie clară între cele două.
Menopauza provoacă osteoartrită?
Lucrurile sunt mai nuanțate.
Osteoartrita devine mai frecventă odată cu vârsta și este întâlnită frecvent la femei după menopauză. Cercetătorii analizează de mult timp posibilul rol al estrogenului în modificările cartilajului, osului și inflamației articulare.
Există date care susțin o legătură între hormonii sexuali și predispoziția pentru osteoartrită dureroasă, dar nu putem spune că lipsa estrogenului reprezintă singura cauză a bolii. Greutatea corporală, traumatismele anterioare, anatomia articulațiilor, genetica, activitatea fizică și vârsta au și ele un rol important.
Așadar, menopauza poate coincide cu perioada în care osteoartrita devine mai vizibilă, dar cele două nu sunt sinonime.
Terapia hormonală pentru menopauză scapă de durerile articulare?
Aceasta este una dintre întrebările care apar frecvent, iar răspunsul nu este atât de simplu pe cât sugerează uneori rețelele sociale.
O analiză sistematică recentă, care a inclus 57 de studii și aproape patru milioane de participante, a evaluat efectul terapiei hormonale asupra diferitelor tipuri de dureri musculoscheletale. Autorii au constatat că există indicii că estrogenul poate influența aceste simptome, dar dovezile privind utilizarea terapiei hormonale special pentru tratarea durerilor articulare rămân neuniforme.
The Menopause Society subliniază că terapia hormonală este recomandată în primul rând pentru simptomele vasomotorii supărătoare, precum bufeurile, pentru sindromul genito-urinar al menopauzei și, în anumite situații, pentru prevenirea pierderii osoase.
Organizația nu recomandă în prezent estrogenul ca tratament specific pentru artrită sau pentru durerile articulare în sine.Asta nu înseamnă că o femeie care începe terapia hormonală pentru alte simptome nu poate observa și o ameliorare a durerilor. Înseamnă doar că durerea articulară, luată singură, nu reprezintă în prezent o indicație standard pentru inițierea terapiei hormonale.
Mișcarea poate conta mai mult decât ai crede
Instinctul atunci când te dor articulațiile este uneori să te miști mai puțin. Pe termen lung, aceasta poate fi exact direcția greșită.
Mișcarea ajută la menținerea forței musculare, a mobilității și a funcției articulare. Exercițiile de forță devin deosebit de importante odată cu înaintarea în vârstă, deoarece ajută la păstrarea masei musculare și susțin și sănătatea osoasă.
Nu trebuie să începi cu antrenamente foarte intense. Mersul, exercițiile cu greutăți adaptate nivelului tău, înotul, bicicleta și exercițiile pentru mobilitate pot face parte dintr-o rutină sănătoasă.
Dacă o anumită articulație doare puternic, însă, exercițiile trebuie adaptate și poate fi utilă evaluarea unui medic sau kinetoterapeut.
Greutatea corporală poate influența mai ales articulațiile care susțin corpul
Genunchii și șoldurile suportă o mare parte din greutatea corpului.
Atunci când există kilograme în plus, solicitarea mecanică asupra acestor articulații crește, iar dacă există deja osteoartrită sau o altă problemă articulară, simptomele pot deveni mai pronunțate.
Menopauza poate coincide și cu schimbări ale compoziției corporale și cu tendința de acumulare a grăsimii în zona abdominală. De aceea, menținerea unei greutăți potrivite, alături de păstrarea masei musculare, poate fi importantă și pentru sănătatea articulațiilor.
Când nu trebuie să presupui că este „doar menopauza”
Aceasta este probabil cea mai importantă parte.
Durerile articulare au foarte multe cauze. NHS recomandă evaluare medicală atunci când durerea este severă, persistă, se agravează sau este însoțită de alte simptome.
O articulație foarte umflată, roșie și fierbinte, durerea apărută după un traumatism, febra, rigiditatea matinală prelungită, slăbiciunea inexplicabilă sau durerile care îți afectează tot mai mult viața de zi cu zi nu trebuie puse automat pe seama hormonilor.
Există afecțiuni precum artrita reumatoidă, osteoartrita, problemele tiroidiene, fibromialgia sau diferite leziuni musculoscheletale care pot apărea în aceeași perioadă a vieții.
Menopauza nu trebuie să devină explicația automată pentru orice simptom nou apărut după 45–50 de ani.
Poți avea dureri articulare chiar dacă analizele hormonale sunt „normale”
Da.
În perimenopauză, hormonii pot varia puternic de la o zi la alta și de la o lună la alta.
Din acest motiv, o singură măsurare a estradiolului nu spune neapărat întreaga poveste.Mai mult, cele mai recente studii sugerează că tocmai ritmul modificărilor hormonale poate avea legătură cu durerile musculoscheletale.
În practica medicală, diagnosticul perimenopauzei la femeile de vârsta tipică se bazează adesea pe vârstă, modificările ciclului menstrual și simptome, nu pe repetarea permanentă a analizelor hormonale.
Durerile articulare la menopauză sunt reale, dar nu au o singură explicație
Ani la rând, aceste simptome au primit mai puțină atenție decât bufeurile sau modificările ciclului menstrual. Cercetările recente încep însă să trateze tot mai serios ceea ce uneori este numit „artralgie menopauzală”.
Un studiu din 2026 merge chiar până la a sugera că durerile musculare și articulare care apar sau se accentuează în tranziția către menopauză ar trebui privite ca parte a sindromului menopauzal, alături de simptomele mult mai cunoscute.
Asta nu înseamnă că estrogenul este vinovat pentru fiecare genunchi dureros. Înseamnă însă că schimbările hormonale pot reprezenta una dintre piesele puzzle-ului.
Dacă durerile au apărut în aceeași perioadă cu menstruațiile neregulate, bufeurile, transpirațiile nocturne și tulburările de somn, merită să le menționezi atunci când discuți cu medicul despre menopauză. Iar dacă sunt persistente, severe sau neobișnuite, merită investigate separat, tocmai pentru a nu pune pe seama menopauzei o problemă care are nevoie de alt tratament.