Sănătatea oaselor este influențată de vârstă, hormoni, alimentație, nivelul de activitate fizică, greutate, fumat, alcool, boli cronice, medicamente și moștenirea genetică. Unele afecțiuni osoase apar odată cu înaintarea în vârstă, altele pot afecta copiii, adulții tineri sau persoanele cu deficiențe nutriționale.
Problema este că multe boli ale oaselor evoluează tăcut. Osteoporoza, de exemplu, poate să nu dea simptome clare până la apariția unei fracturi. De aceea, durerile persistente, scăderea în înălțime, deformările coloanei, fracturile apărute după traumatisme minore sau durerile articulare care nu trec trebuie discutate cu medicul.
Osteoporoza, boala oaselor fragile
Osteoporoza este una dintre cele mai frecvente boli ale oaselor. Ea apare atunci când densitatea osoasă scade, iar oasele devin fragile și se pot rupe mai ușor. O cădere minoră, o mișcare bruscă sau chiar o tuse puternică pot duce, în cazuri severe, la fracturi.
Mayo Clinic explică faptul că osteoporoza face oasele slabe și fragile, iar fracturile apar cel mai des la nivelul șoldului, coloanei vertebrale sau încheieturii mâinii. Afecțiunea apare când formarea de os nou nu ține pasul cu pierderea osului vechi.
Osteoporoza este mai frecventă la femeile aflate la menopauză, dar nu afectează doar femeile. Bărbații pot dezvolta și ei osteoporoză, mai ales odată cu înaintarea în vârstă sau în prezența unor factori de risc precum sedentarismul, fumatul, alcoolul în exces, tratamentele îndelungate cu corticosteroizi sau nivelurile scăzute de hormoni.
Semnele pot lipsi ani la rând. Uneori, primele indicii sunt durerea de spate, scăderea în înălțime, postura aplecată sau o fractură apărută prea ușor. Diagnosticarea se face prin test de densitate osoasă, iar tratamentul poate include medicamente, suplimente recomandate de medic, alimentație adecvată și exerciții cu greutăți sau impact controlat.
Osteopenia, semnalul de avertizare înainte de osteoporoză
Osteopenia înseamnă densitate osoasă mai mică decât normalul, dar nu suficient de scăzută pentru a fi numită osteoporoză. Poate fi privită ca un semnal de avertizare: oasele încep să piardă din rezistență, iar riscul de osteoporoză crește dacă nu sunt luate măsuri.
Osteopenia nu produce de obicei simptome. De cele mai multe ori, este descoperită la o investigație de densitate osoasă. Tocmai de aceea, persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul despre momentul potrivit pentru testare.
Schimbările de stil de viață contează mult: mișcare regulată, exerciții de forță, suficient calciu și vitamina D, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului și prevenirea căderilor.
În unele cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos, mai ales dacă riscul de fractură este ridicat.Artroza, boala care afectează articulațiile și capetele oaselor
Artroza, numită și osteoartrită, este o boală degenerativă a articulațiilor. Nu este o boală a osului în sens strict, dar afectează direct zona în care oasele se întâlnesc în articulații. Cartilajul care protejează capetele oaselor se degradează treptat, iar oasele ajung să se frece între ele, provocând durere, rigiditate și limitarea mișcării.
Osteoartrita este cel mai frecvent tip de artrită și explică faptul că apare atunci când cartilajul care acoperă articulațiile se uzează, iar oasele se freacă între ele în timpul mișcării.
Artroza afectează cel mai des genunchii, șoldurile, coloana, mâinile și degetele. Simptomele includ durere la mișcare, rigiditate dimineața sau după repaus, trosnituri articulare, umflături și dificultate la urcat scări, mers sau activități simple.
Riscul crește odată cu vârsta, dar și cu kilogramele în plus, traumatismele, suprasolicitarea articulațiilor și predispoziția genetică. Tratamentul poate include scădere în greutate, kinetoterapie, exerciții adaptate, antiinflamatoare recomandate de medic, infiltrații sau, în cazuri avansate, intervenții chirurgicale.
Rahitismul, boala oaselor moi la copii
Rahitismul apare la copii, cel mai adesea din cauza deficitului de vitamina D, calciu sau fosfor. Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul, iar fără suficient calciu și fosfor, oasele nu se mineralizează corect. Rezultatul este înmuierea și slăbirea oaselor.
Copiii cu rahitism pot avea dureri osoase, întârziere în creștere, deformări ale picioarelor, întârzierea mersului, deformări ale toracelui sau probleme dentare. În formele severe, boala poate afecta dezvoltarea armonioasă a scheletului.
Rahitismul poate fi prevenit prin aport adecvat de vitamina D, alimentație potrivită, expunere moderată la soare și respectarea recomandărilor pediatrului. La bebeluși și copii, suplimentarea cu vitamina D se face doar conform indicației medicului.
Osteomalacia, forma adultului de înmuiere a oaselor
Osteomalacia este asemănătoare rahitismului, dar apare la adulți. Ea înseamnă înmuierea oaselor, cel mai frecvent din cauza deficitului de vitamina D. Oasele pot deveni dureroase, slabe și mai predispuse la deformări sau fracturi.
Spre deosebire de osteoporoză, unde osul devine poros și fragil, în osteomalacie problema principală este mineralizarea insuficientă.
Simptomele pot include dureri osoase difuze, slăbiciune musculară, mers nesigur și risc crescut de căderi.Persoanele care se expun foarte puțin la soare, au probleme de absorbție intestinală, boli hepatice sau renale, diete restrictive sau anumite tratamente pot avea risc mai mare. Diagnosticul se stabilește prin analize de sânge și investigații recomandate de medic.
Boala Paget a osului
Boala Paget este o afecțiune în care procesul normal de remodelare osoasă este dereglat. Osul nou se formează într-un mod anormal, devenind mai mare, dar mai slab și mai predispus la deformări sau fracturi.
Boala Paget se numără printre problemele osoase care pot face oasele mai slabe. Pe lângă osteoporoză, infecții sau cancer osos, există și boli cauzate de nutriție deficitară, genetică sau tulburări ale ritmului de creștere și refacere a osului.
Boala Paget poate afecta pelvisul, coloana, craniul, femurul sau alte oase. Uneori nu dă simptome și este descoperită întâmplător la analize sau radiografii. Alteori, poate produce dureri osoase, deformări, probleme de auz dacă afectează craniul sau complicații articulare.
Tratamentul depinde de severitate și poate include medicamente care încetinesc remodelarea osoasă, analgezice, fizioterapie sau intervenții în cazuri complicate.
Osteomielita, infecția osului
Osteomielita este o infecție a osului. Poate apărea atunci când bacteriile ajung la os prin sânge, printr-o rană profundă, după o fractură deschisă sau după o intervenție chirurgicală. Este o afecțiune serioasă, care necesită tratament medical rapid.
Simptomele pot include durere intensă în zona afectată, febră, umflare, roșeață, căldură locală și stare generală proastă. La persoanele cu diabet, probleme circulatorii sau imunitate scăzută, riscul poate fi mai mare, mai ales dacă există răni la picioare care se infectează.
Tratamentul implică de obicei antibiotice și, uneori, intervenție chirurgicală pentru curățarea țesutului infectat. Netratată, osteomielita poate duce la complicații grave.
Scolioza și alte deformări ale coloanei
Scolioza este o curbură anormală laterală a coloanei vertebrale. Poate apărea în copilărie sau adolescență și, în multe cazuri, este descoperită la controale de rutină. Unele forme sunt ușoare și necesită doar monitorizare, iar altele pot progresa și pot avea nevoie de corset sau intervenție chirurgicală.
Semnele pot include umeri inegali, un omoplat mai proeminent, talie asimetrică sau înclinarea corpului într-o parte.
Durerea nu este întotdeauna prezentă la copii, dar la adulți scolioza poate contribui la dureri de spate și disconfort.Pe lângă scolioză, pot exista și alte probleme de postură sau curbură, precum cifoza accentuată. Evaluarea de către medicul ortoped este importantă mai ales când deformarea pare să avanseze.
Fracturile de fragilitate
O fractură de fragilitate este o fractură care apare după un traumatism minor, de exemplu o cădere de la același nivel. Aceste fracturi sunt importante pentru că pot semnala o problemă de densitate osoasă, mai ales la persoanele trecute de 50 de ani.
Cele mai frecvente sunt fracturile de șold, coloană și încheietură. Fracturile vertebrale pot trece uneori neobservate, dar pot duce la dureri de spate, scădere în înălțime și modificarea posturii.
O fractură apărută prea ușor nu trebuie tratată doar ca un accident. Este un motiv serios pentru verificarea sănătății osoase.
Cancerul osos și metastazele osoase
Cancerul osos primar este rar, dar oasele pot fi afectate mai frecvent de metastaze provenite de la alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, prostată, plămân sau rinichi. Durerea osoasă persistentă, mai ales dacă se accentuează noaptea, fracturile fără traumatisme importante sau umflăturile locale trebuie investigate.
Este important de spus că durerea osoasă nu înseamnă automat cancer. Cele mai multe dureri osoase sau articulare au cauze mult mai frecvente, precum suprasolicitarea, artroza, deficitul de vitamina D sau traumatismele. Totuși, simptomele persistente trebuie evaluate medical, mai ales dacă există istoric oncologic.
Deficitul de vitamina D și problemele osoase
Vitamina D este esențială pentru sănătatea oaselor, pentru că ajută la absorbția calciului. Deficitul de vitamina D poate contribui la osteomalacie la adulți, rahitism la copii, dureri osoase, slăbiciune musculară și risc crescut de căderi.
Persoanele care petrec puțin timp afară, folosesc constant protecție solară fără expunere suficientă, au pielea mai închisă la culoare, sunt în vârstă sau au boli digestive pot avea risc mai mare de deficit.
Suplimentele nu trebuie luate la întâmplare în doze mari. Cel mai bine este să faci analize și să urmezi recomandarea medicului.
Ce simptome ale oaselor nu trebuie ignorate
Mergi la medic dacă ai dureri osoase persistente, dureri de spate care nu trec, scădere în înălțime, postură tot mai aplecată, fracturi după traumatisme minore, dureri nocturne, umflături locale, febră asociată cu durere osoasă sau dificultate de mers.
De asemenea, dacă ai intrat la menopauză, ai antecedente familiale de osteoporoză, ai luat corticosteroizi mult timp, ai boli endocrine, renale, digestive sau ai avut o fractură recentă, merită să discuți cu medicul despre evaluarea densității osoase.
Cum îți protejezi oasele
Oasele au nevoie de mișcare, nutrienți și obiceiuri sănătoase.
Exercițiile cu greutatea corpului, mersul alert, urcatul scărilor, antrenamentele de forță și exercițiile de echilibru ajută la menținerea masei osoase și la prevenirea căderilor.Alimentația trebuie să includă surse de calciu, proteine, vitamina D, magneziu și alți micronutrienți. Lactatele, peștele cu oase moi, legumele verzi, ouăle, leguminoasele, nucile și alimentele fortificate pot ajuta, în funcție de toleranță și preferințe.
Pentru sănătatea oaselor, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, două obiceiuri care pot afecta rezistența osoasă în timp.
Cele mai frecvente boli ale oaselor includ osteoporoza, osteopenia, artroza, rahitismul, osteomalacia, boala Paget, osteomielita, deformările coloanei și fracturile de fragilitate. Unele apar tăcut, fără simptome evidente, iar altele provoacă durere, rigiditate sau deformări vizibile.
Sănătatea oaselor nu trebuie lăsată doar pentru vârsta a treia. Se construiește și se protejează prin mișcare, alimentație echilibrată, vitamina D suficientă, evitarea fumatului, limitarea alcoolului și controale medicale atunci când există factori de risc.
Dacă ai dureri persistente, fracturi apărute ușor sau modificări ale posturii, nu le pune doar pe seama vârstei. Oasele pot trimite semnale discrete, dar importante, iar diagnosticul timpuriu poate face diferența între o problemă ținută sub control și complicații greu de tratat.