Tratamentul pentru leucemie: vieti pe lista de asteptare

"Nu ne puneti viata pe o lista de asteptare!", este strigatul de ajutor al pacientilor diagnosticati cu leucemie care sunt nevoiti sa astepte luni de zile pentru a-si primi tratamentul, fapt care le pune viata in pericol.
14% din tipurile de leucemii intalnite la adulti sunt reprezentate de leucemia mieloida cronica (LMC) care apare pe fundalul unui proces complex de mutatii cromozomiale. Acest tip de leucemie evolueaza in trei faze succesive - cronica, accelerata si acuta (blastica), incidenta maxima a bolii fiind intre 45 si 60 de ani.

In prezent, pentru LMC, exista tratament de linia I, la care unii pacienti dezvolta, in timp, rezistenta sau intoleranta, caz in care medicul curant recomanda tratamentul de linia a II-a. Ambele linii de tratament sunt disponibile in Romania in regim compensat 100%. Problema apare in momentul in care pacientul este nevoit sa astepte foarte mult timp pentru aprobarea tratamentului de linia a II-a, fapt ce atrage dupa sine diminuarea rezultatelor terapeutice si punerea in pericol a vietii. Iar costurile pentru aceste terapii tintite de ultima generatie sunt extrem de costisitoare, suma ajungand undeva intre 15.000 - 20.000 ron/luna pentru un pacient, ne spune dr. Leny Caban, medic primar hematologie clinica la Institutul Clinic Fundeni din Capitala.

"Nu mai dorim aceste liste de asteptare, deoarece pericliteaza viata pacientului. Accesul la tratament trebuie sa fie garantat imediat. Contestam cruzimea solutiei de a trece un pacient cu leucemie pe o lista de asteptare in momentul in care dezvolta rezistenta la tratamentul de prima linie.
O data trecut pe aceasta lista, pacientul poate muri asteptand acceptul pentru linia doua, accept care vine in urma eliberarii unui loc. Cu siguranta, stiti ca in leucemie locurile nu se elibereaza pentru ca pacientii se insanatosesc
", precizeaza Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer.

In tarile europene, pacientul isi continua tratamentul pe baza recomandarilor medicului curant. Spre exemplu, in Ungaria si Cehia, tari in care sunt adoptate ghiduri internationale recunoscute si in Romania, pacientul este tratat pe linia I atata timp cat raspunde la terapie. La recomandarea medicului specialist este trecut pe terapia de linia II, fara a fi plasat pe o lista de asteptare.  


Simptomele pot sa lipseasca in stadiu incipient

In Romania sunt aproximativ 1.000 de pacienti in viata diagnosticati cu LMC, din care 700 sunt in tratament. Anual sunt depistate aproximativ 100- 150 cazuri noi. La 50% dintre pacienti, boala este asimptomatica in stadiu incipient.

In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat. Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celule sangvina (globule rosii, globule albe sau plachete sangvine sau trombocite).
Atunci cand imbatranesc, aceste celule mor in mod natural si sunt inlocuite de altele noi, intr-un ciclu continuu. In cazul LMC, producerea de celule sangvine devine anarhica, necontrolata, rezultand o productie excesiva de globule albe de catre maduva osoasa. La inceput, aceste globule albe functioneaza in mod normal. Dar ele nu se maturizeaza complet si in timp, se acumuleaza, suprimand in cele din urma productia de celule sangvine normale. Astfel, pacientii cu LMC sunt vulnerabili la infectii, hemoragii si la alte probleme potential fatale.

Un semn caracteristic al acestui tip de leucemie este marimea volumului splinei (mai mult de 50% din pacienti prezinta, la debut, acest semn). Semne si simptome precoce: dureri sub coaste in partea stanga), inapetenta, oboseala sau epuizare, scadere inexplicabila in greutate, diaforeza nocturna (transpiratii abundente in timpul noptii), febra.


Fiecare leucemie are o modificare genetica specifica

"Exista peste 100 de tipuri de cancere de sange. Nu stim cu exactitate de ce apar ele, fiind foarte multe elemente implicate (infectia virala, radiatiile ionizate, anumite medicamente si factorii ce tin de gazda), insa stim cu siguranta mecanismul prin care sunt generate si anume aparitia unor gene anormale.
Fiecare leucemie are o modificare moleculara specifica si este foarte important sa depistam acest lucru pentru a initia tratamentul potrivit"
, mentioneaza conf. dr. Daniel Coriu, medic primar hematologie clinica si seful Sectiei de Hematologie Clinica si Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni.

Potrivit specialistului, tipurile de leucemii intalnite sunt:
  • leucemia limfoblastica acuta;
  • leucemia mieloblastica acuta (3-5 cazuri noi la 100.000 de locuitori pe an);
  • leucemia limfocitara cronica;
  • leucemia mieloida cronica (1 caz nou la 100.000 de locuitori pe an).


Teste de monitorizare periodice

Tratamentul pentru LMC este extrem de dur pentru organismul pacientilor, necesitand un regim alimentar adecvat si un stil de viata disciplinat. Pentru a primi recomandarea terapautica adecvata starii sanatatii, pacientii trebuie sa efectueze teste de monitorizare periodice. Astfel, la intervale cuprinse intre 3 si 6 luni, pacientii trebuie sa efectueze testul citogenetic si pe cel molecular, fiecare costand aproximativ 100 Euro. Aceste teste nu sunt compensate de CNAS, dar se pot efectua gratuit la Institutul Clinic Fundeni din Capitala.

"Exista doua categorii de tratament: curativ si paliativ.
Tipurile de terapii utilizate in tratamentul leucemiei sunt: chimioterapia, radioterapia, tratamentul chirurgical si tratamentul cu celule stem. Alegerea tipului de tratament nu se face aleator, ci se tine cont de tipul de boala, de stadiul si complicatiile ei, de bolile asociate, cat si de varsta si complianta pacientului. In Romania, protocoalele terapeutice utilizate sunt identice cu cele utilizate pe plan european si international"
, explica dr. Leny Caban, medic primar hematologie clinica.

Potrivit specialistilor, principalele probleme in tratarea pacientilor cu leucemie la noi in tara sunt legate de disfunctionalitatile sistemului sanitar:
  • lipsa periodica sau chiar absenta totala a unor produse citostatice de baza;
  • exista posibilitatea unei diagnosticari incorecte din cauza accesibilitatii scazute la anumite investigatii (examenul citogenetic, biologia moleculara, examene imagistice);
  • nu exista conditii de spitalizare adaptate specificului patologiei.