Cancerul pulmonar ii afecteaza si pe nefumatori. Un astfel de exemplu este Geta Prisaca, o femeie in varsta de 41 de ani careia cumplita maladie i-a schimbat radical viata. Cu toate ca a trecut prin momente dificile, a reusit sa o invinga.
Ma numesc Geta Prisaca, am 41 de ani, in prezent sunt functionar public in Suceava. Sunt casatorita si am o fetita studenta. Nu pot sa imi explic de ce m-am imbolnavit de cancer pulmonar, nefiind fumatoare. Cred ca stresul cotidian a avut o legatura cu declansarea bolii. Am fost diagnosticata in luna mai 2007 in urma unui accident cerebral.
"Banuiam, dar tot mai speram sa nu fie cancer"
Stand in pat mi-am pierdut cunostinta, motiv pentru care am ajuns la spitala, la Iasi. Mi s-a facut o computer tomografie la cap si mi-au spus direct ca am o tumora si ca s-ar putea sa fie chiar o metastaza, dupa cum arata. Intrucat operatia se anunta a fi una foarte dificila, cu multe efecte secundare datorita localizarii tumorii, m-am deplasat la o clinica de neurochirurgie din Bucuresti. In cursul analizelor medicale pentru operatie s-a descoperit pe o radiografie ca am o pata de 3 cm pe plaman. Diagnosticul final l-am aflat dupa analiza medicala in urma operatiei la cap, operatie facuta in Germania. S-a stabilit ca este cancer pulmonar. In acel moment am fost foarte suparata pentru ca banuiam, dar tot mai speram sa nu fie cancer.
"Nu am fumat si nu m-am gandit ca pot sa ma imbolnavesc de cancer pulmonar"
Inainte de a fi diagnosticata n-am stiut absolut nimic despre aceasta boala. Nu am fumat si nu m-am ganditniciodata ca as putea sa ma imbolnavesc de cancer pulmonar. In ultimii doi ani inainte de diagnostic am avut o tuse seaca in perioada rece a anului, tuse pe care o tratam cu miere de albine. Aceasta tuse nu era insotita niciodata de febra, dureri, de-asta nici nu am dat importanta.
Simptomul cel mai important a fost o oboseala foarte pronuntata. Nu parea nimic grav din cauza caruia sa sesizez ca ar putea fi ceva cu plamanul meu.
"Am luat boala ca atare si mi-am propus sa lupt cu ea"
Familia, cunostintele, colegii au fost foarte surprinsi de acest diagnostic, ca si mine de altfel. Mi-au fost alaturi. Poate unii s-au speriat, le era teama sa vorbeasca cu mine, dar cand au vazut ca eu nu sunt speriata, ma comport ca si inainte, atunci nu au mai fost probleme de comunicare. AM o prietena foarte buna cu care am discutata poate mai mult decat cu mama mea, care stiam ca sufera foarte mult. I-am spus despre tot ce simt, toate problemele. Niciodata nu mi-am pus problema de ce m-am imbolnavit. M-am gandit ca nu are niciun sens sa ma plang. A luat boala ca atare si mi-am propus sa ma lupt cu ea pentru viata mea.
"Cancerul mi-a schimbat viata complet"
In primul rand nu am mai mers la serviciu, am stat foarte mult prin spital, am facut foarte multe controale, am luat tratamente. Viata sociala - aproape inexistenta. Sunt oarecum altfel decat ceilalti. Eu am incercat sa ma comport oarecum la fel, dar nu pot sa fac aceleasi lucruri ca si ei pentru ca obosesc foarte repede. Nu pot sa muncesc ca inainte, urmare a radioterapiei pe care al facut-o dupa operatia la cap. Am probleme cu concentrarea si atentia. Acasa de exemplu, nu mai pot sa dau cu aspiratorul, obosesc foarte repede, mai ales acum, am slabit foarte mult. Mi-am dorit foarte mult sa imi vad fiica intrata la facultate, sa vad ca si-a ales un drum in viata. Dupa aflarea acestui diagnostic ma devenit mai responsabila, ma gandesc mult la sanatatea fiicei mele, ma gandesc ca sanatatea este mai importanta decat orice altceva.
Dupa operatia la cap am facut 25 de sedinte de radioterapie la un cabinet particular din Germania. Operatia la plaman nu s-a putut efectuat deoarece in urma examenului PET scan s-a dovedit ca aveam si ganglionii din sistemul limfatic afectati, iar operatia ar fi fost inutila. Am aflat de la un coleg care avea si el cancer ca se poate face tratament cu citostatice direct in tumora. Am facut tot in Germania 5 sedinte de chimioembolizare in plamanul stang, acolo unde se afla tumora principala, cate una pe luna, apoi in luna urmatoare, noiembrie 2007, am avut o interventie chirurgicala cu laser, minim invaziva, prin care a fost eliminata tumora din plaman.
Peste alte 6 luni am efectuat un control, am trimis CD-ul medicului din Germania sa-mi comunice o parere asupra starii mele de sanatate. Am fost chemata din nou la sedinte de embolizare pentru ca aparusera niste metastaze, in acelasi plaman, dar mult mai mici. Aceste sedinte de embolizare au fost urmate de o sedinta de extirpare a tumorilor, dar cu microunde, nu cu laser.
"Un tratament de ultima generatie a fost salvarea mea"
In Germania mi s-a recomandat sa incep un tratament cu un medicament de ultima generatie sub forma de tablete. Primele doua cutii le-am primit in Germania ca donatie din partea firmei producatoare, in urma unei cereri pe care le-am adresat-o in scris de a-mi oferi tratament pentru boala pe care o am. M-am intors in tara si m-am adresat medicului meu oncolog din Suceava sa ma ajutre sa continui acest tratament. Mi s-a facut referat si am obtinut de la Comisia din Bucuresti aprobarea de a continua acest tratament. Am avut incredere in acest tratament cu tablete si se pare ca a avut rezultate bune. Am avut parte de toate efectele secundare, dar sunt usor de suportat, nu m-au deranjat in viata de zi cu zi. Am avut diaree si probleme ale pielii, practic mi s-a descuamat pielea, dar am consultat un dermatolog si am depasit si momentul acesta. Nu am intrerupt niciodata tratamentul, asa am inteles eu ca trebuie procedat pentru un efect cat mai bun al tratamentului.
"Echilibrul m-a ajutat sa rezist"
In ceea ce priveste modul cum privesc eu viitorul, cred ca acest ultim tratament mi-a oferit ocazia sa am un viitor. Cat timp, nu stiu, dar asta este esentialul. Asa cred eu. Datorita acestui tratament am un viitor sau ma gandesc la un viitor. Celor care sunt diagnosticati cu cancer pulmonar le-as spune sa nu dispere pentru ca sunt metode noi de tratament, probabil ca vor aparea si altele si mai eficiente, sa lupte pentru viata lor, sa aiba speranta. Eu sunt o persoana echilibrata. Nu sunt optimista, dar am incercat sa imi impun un anumit optimism. Cred ca echilibrul m-a ajutat sa ajung pana la acest moment.
Poti afla mai multe informatii despre lupta impotriva cancerului de pe site-ul www.invingemcancerul.ro. De asemenea, forum-ul creat special pentru bolnavii de cancer pulmonar este un spatiu dedicat, unde pacientii pot gasi informatii despre asociatiile de pacienti care ofera asistenta si suport sau pot discuta direct cu alte persoane care au trecut prin experiente similare.