Pacaleste stresul!

Asa cum ti-am promis saptamana trecuta, astazi aprofundam subiectul stresului, oferindu-ti mai multe detalii despre cum anume poti gestiona mai bine efectele acestuia. Managementul stresului se aplica in special persoanelor aflate la risc, respectiv cele care sunt supuse in mod permanent sau intr-o perioada scurta de timp unor situatii si unor factori stresanti, care le afecteaza atat pe plan fizic, cat si pe plan psihic. Practicand in mod frecvent aceste tehnici de reducere a stresului vei contribui la imbunatatirea calitatii vietii tale.

Tehnicile de relaxare sunt in mod frecvent utilizate pentru reducerea stresului si sunt usor de invatat, in marea lor majoritate. Insa nimic nu poate fi dus la indeplinire fara exercitiu, astfel incat iti recomand sa le exersezi de fiecare data cand ai ocazia. Sfatul meu este sa nu le incerci prima oara atunci cand esti supusa unui stres exagerat de mare - exista marele ghinion sa nu iti reuseasca si sa abandonezi aceasta idee.



Persoanele care practica exercitii de meditatie reusesc sa isi imbunatateasca ritmul cardiac, presiunea arteriala si consumul de oxigen, ceea ce i-a determinat pe cercetatorii Universitatii Harvard sa observe cum anume este posibil acest lucru. Cercetarile in acest domeniu au inceput in urma cu mai multe decenii, continuand si in prezent.

Doctorul Herbert Benson a pus astfel la punct o practica simpla, care se axeaza asupra calitatilor meditatiei si care ajuta la instalarea relaxarii in organism, reducand stresul. Astfel, in fiecare zi, fa-ti un anumit program, din care sa nu excluzi niciodata timpul pentru odihna, acest lucru neinsemnand timp alocat pentru somn.

Asaza-te undeva confortabil, inchide ochii si relaxeaza-ti muschii. Concentreaza-te asupra respiratiei regulate. Repeta in mod continuu un cuvant. Repeta-l cu voce tare sau in minte. Ar trebui sa fie un cuvant simplu, de genul "usor" sau "incet", un cuvant sau o fraza religioasa sau un cuvant fara semnificatie, cum ar fi "om", folosit in meditatia transcedentala. Continua sa respiri regulat in timp ce iti relaxezi toti muschii organismului.



Aceasta tehnica te ajuta sa iti relaxezi intregul corp. Exercitiul incepe de la cap. Tensioneaza-ti muschii faciali prin inclestarea dintilor si ridicarea sprancenelor. Mentine aceasta tensiune 5 pana la 10 secunde, apoi relaxeaza-te. Dupa aceea, tensioneaza-ti muschii umerilor, scuturandu-i si strangandu-i spre barbie. Mentine aceasta tensiune timp de 5 pana la 10 secunde, apoi detensioneaza. Dupa acest exercitiu, tensioneaza-ti muschii bratelor, strangand pumnii. Mentine aceasta tensiune 5 pana la 10 secunde, apoi relaxeaza-te.

Continua sa tensionezi si apoi sa relaxezi fiecare grupa de muschi din corp, "muncind" astfel pana la varful picioarelor. Imagineaza-ti cum tensiunea se evapora in timp ce iti relaxezi fiecare muschi. Concentreaza-te asupra caldurii si greutatii partilor din corp, in timp ce te relaxezi.



Vizualizarea este o tehnica foarte buna pentru reducerea stresului si pentru a te indeparta mental de o situatie foarte stresanta pentru tine. Asaza-te sau intinde-te undeva, confortabil. Inchide ochii. Practica exercitiul relaxarii progresive a muschilor mentionat mai sus. Permite gandurilor sa iti traverseze mintea, fara sa te gandesti cu adevarat la ele.

Imagineaza-ti ca te afli undeva unde te simti bine, un loc care iti place foarte mult, cum ar fi plaja sau la padure, un loc in care ai petrecut o vacanta de vis si odihnitoare sau o locatie minunata pe care ti-o poti imagina chiar daca nu ai vizitat-o niciodata. Respira incet si profund pana cand simti ca te-ai relaxat. Concentreaza-te asupra tuturor celor cinci simturi. Imagineaza-ti ceea ce vezi, simti, auzi, gusti si mirosi.

Continua sa te vizualizezi in acest spatiu timp de 5 pana la 10 minute. Apoi concentreaza-te gradual spre incaperea in care te afli si incheie exercitiul de vizualizare.



Inspira si expira profund. Simti cum ti se contracta si apoi se destinde pieptul? Umerii ti se ridica in timp ce tragi aer in plamani? Aceasta este respiratia constienta, specifica perioadelor in care suntem treji. Insa pentru a respira mai eficient - si pentru a aplica metode de relaxare - trebuie sa invatam si sa aplicam felul in care respiram in timpul somnului. Aceasta este respiratia profunda, care ne relaxeaza cel mai mult.

Atunci cand suntem in stadiul de somn profund, obisnuim sa respiram din diafragma, respectiv muschiul aflat intre abdomen si piept. Respiratia din abdomen face ca pieptul si umerii sa ramana relativ ficsi, in timp ce abdomenul se ridica si coboara cu fiecare respiratie. Acest tip de respiratie in timpul somnului necesita un efort mai mic si este mult mai eficienta decat respiratia constienta. Ca atare, respiratia cu ajutorul diafragmei este mult mai relaxanta.

Cum poti practica respiratia relaxanta?

Intinde-te pe spate, cu picioarele usor departate. Odihneste-ti usor o mana pe abdomen, in zona buricului. Asaza-ti cealalta mana pe piept. Inspira pe nas si expira calm si incet pe gura, pana cand ai scos aproape tot aerul din plamani. Concentreaza-te asupra respiratiei si observa care dintre cele doua maini se misca.

In timp ce numeri rar pana la patru, inspira usor, dilatandu-ti abdomenul, pentr a-l face sa se ridice. Imagineaza-ti cum iti patrunde caldura in plamani si in intreg organismul. Fa o pauza timp de o secunda. Apoi, in timp ce numeri rar pana la patru, expira usor, lasandu-ti abdomenul si diafragma sa se relaxeze. Fa din nou pauza timp de o secunda. Repeta acest exercitiu de 10 ori. O data ce te vei obisnui cu acest tip de exercitiu, iti va fi usor sa il practici si stand in fund, pe pat sau in picioare.



Studiile arata ca scrisul despre situatiile si experientele stresante pe care le traim in viata ne ajuta sa reducem considerabil simptomele anumitor boli, cum ar fi astmul sau artrita reumatoida. Un studiu publicat in anul 1999 in "Jurnalul Asociatiei Medicale Americane" arata efectele acestui tip de exercitiu asupra unui grup de pacienti care a scris despre cea mai stresanta intamplare din viata lor. Exercitiul a presupus scrierea despre aceasta experienta timp de 20 de minute zilnic, trei zile consecutiv.

Cele mai frecvente experiente amintite au fost reprezentate de decesul unei persoane dragi, dificultatile in relatia de cuplu, o problema grava care a afectat pe cineva apropiat, implicarea sau faptul ca au fost martori oculari la un accident de masina sau un alt dezastru.

Un alt grup a petrecut un timp echivalent scriind despre un topic neutru.

Rezultatele studiului arata ca 47% dintre cei care au scris despre experientele stresante au dat dovada de "imbunatatiri clinice relevante" in afectiunile de care sufereau, patru luni mai tarziu.

Insa numai 24% dintre persoanele din celalalt grup au indicat imbunatatiri similare.

Acest studiu indica astfel ca o simpla tehnica poate imbunatati functia imunitara, inseamna vizite si controale la doctor mai putine si ofera un simt al bunastarii mult mai accentuat.

Eforturile ulterioare de repetare a acestor studii au oferit insa rezultate mixte. Unele cercetari arata ca aceasta tehnica a scrisului aduce un oarecare beneficiu pentru starea de sanatate, dar mai degraba unul aparent. O analiza combinata a mai multor studii indica faptul ca s-au inregistrat rezultate pozitive si efecte benefice asupra pacientilor, dar, de asemenea, nu foarte semnificative.

Totusi este o metoda simpla si usor de pus in practica si, pentru ca nu s-a demonstrat sa aiba vreun efect negativ, merita sa o incerci in clipa in care esti si te simti foarte stresata, in special sub supravegherea terapeutului, a consilierului sau a doctorului tau.

Saptamana viitoare iti vom prezenta alte tehnici de reducere a stresului, la fel de interesante ca si acestea. Vei invata cum sa iti indepartezi temerile, cum sa tii o dieta sanatoasa si in ce fel te poate ajuta socializarea sa te relaxezi...