Primul tratament prin inhalare pentru hipertensiunea pulmonara

Medicii pneumologi si cardiologi vorbesc despre o hipertensiune pulmonara atunci cand se inregistreaza o crestere a presiunii arteriale pulmonare peste valoarea de 25 mmHg. Costurile pentru tratament sunt foarte ridicate, insa pe 20 iunie se va lansa si la noi prima terapie inhalatorie eficienta care ar presupune un cost mult redus.
Daca terapiile folosite pana acum necesitau un buget de pana la 120.000 de euro pe an pentru fiecare pacient, noua terapie reduce costurile, ajungandu-se pana la 30.000 de euro pe an pentru un pacient. Iloprost, substanta activa a produsului Ventavis asigura o imbunatatire semnificativa si de durata a simptomelor clinice ale pacientilor cu hipertensiune arteriala pulmonara primara si a capacitatii de efort a acestora, primind aprobarea Agentiei Europene a Medicamentului.

Hipertensiunea arteriala pulmonara (HTAP) afecteaza persoane tinere cu varste cuprinse intre 20 si 50 ani (cu o frecventa mai mare in randul femeilor), avand o evolutie extrem de severa, rapida si progresiva catre insuficienta cardiaca, cu morbiditate ridicata prin multiple decompensari cardiace, ce necesita spitalizari frecvente si care implica costuri ridicate pentru sistemul de sanatate. "Iloprost cu administrare inhalatorie costa substantial mai putin si ni-l putem permite.
El se adreseaza bolnavilor intr-un stadiu mai avansat al bolii carora le amelioreaza simptomatologia, capacitatea de efort si calitatea vietii. De asemenea, a schimbat si chipul terapiei deoarece se administreaza oral de doua ori pe zi"
, explica prof. dr. Miron Bogdan de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, vicepresedinte al Societatii de Pneumologie.


Vasodilatatoarele au schimbat viata celor cu hipertensiune pulmonara

"Artera pulmonara este una suferinda la acesti bolnavi, exprimandu-se si la nivel molecular. Acesti pacienti au un deficit in a produce niste molecule care sunt vasodilatatoare si asigura integritatea arterei pulmonare. Insa, cand se creeaza un dezechilibru in locul acestor molecule sunt produse altele care in cantitati mari sunt nocive", explica prof. dr. Miron Bogdan de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, vicepresedinte al Societatii de Pneumologie.

De aceea, specialistii sunt de parere ca tratamentele moderne cu vasodilatatoare au reusit sa schimbe viata persoanelor afectate de hipertensiune arteriala pulmonara.
Insa toate aceste terapii au si efecte secundare, de aceea din experienta mondiala a ultimilor 15 ani pacientii trebuie tratati in centre specializate, avertizeaza prof. dr. Miron Bogdan care mai adauga ca in Romania exista 5 centre de hipertensiune pulmonara: 2 centre la Bucuresti (Institutul National de Pneumologie "Marius Nasta" si Spitalul Clinic Fundeni) si cate un centru in Iasi, Cluj si Timisoara.

In privinta costurilor necesare pentru tratament, din august 2008 in Romania exista un Program National de Tratament pentru Hipertensiune Arteriala Pulmonara in cadrul caruia bolnavii pot beneficia de tratament gratuit. "Noua terapie, Ventavis nu este un medicament pentru farmacii de masa, trebuie utilizat in mod corespunzator, de aceea speram ca va face parte din pogramul national cu o compensare 100%", a declarat prof. dr. Miron Bogdan.

La nivel mondial, 2,5 milioane de pacienti sunt diagnosticati cu HTAP. In Romania nu exista o statistica, dar se estimeaza ca ar fi intre 800 si 1.200 de bolnavi. Datorita programului, 100 de pacienti sunt sub tratament, dintre care 20 sunt copii.



Hipertensiunea pulmonara e greu diagnosticabila

Hipertensiunea arteriala pulmonara (HTAP) este definita ca un grup de boli caracterizate prin cresterea progresiva a presiunii in artera pulmonara si a rezistentei vasculare pulmonare, manifestata prin dispnee, ameteala, limitarea capacitatii de efort, sincopa sau alte simptome, care poate duce la dezvoltarea unei insuficiente cardiace drepte, cu potential fatal.

"Nu este o boala curabila, este ameliorabila, nu poti s-o vindeci deocamdata", a precizat prof. dr. Carmen Ginghina, seful Clinicii de Cardiologie a Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "Prof.Dr.C.C. Iliescu" din Bucuresti in cadrul unei conferinte de presa, organizata, miercuri, in Bucuresti. Din pacate este o boala care se diagnosticheaza foarte greu si de multe ori destul de tarziu, intervalul de diagnostic intinzandu-se si pe o perioada de trei ani. Speranta medie de viata este de 2 pana la 2,5 ani din momentul diagnosticarii, insa datorita terapiilor din ultimii ani, viata unui bolnav se poate prelungi de patru ori mai mult.
"Se poate ca bolnavul sa nu aiba niciun semn sau sa fie variabile si sa se planga ca respira mai greu, ca oboseste repede sau ca are ameteli, lucru care presupune o finete de diagnostic clinic", sustine prof. dr. Carmen Ginghina.