Razboiul dintre generatii

Saptamana trecuta am abordat tema rusinii si ne-am raportat in special la familie si la acele continuturi care produc aceasta traire. O cititoare a postat un comentariu, lung si detaliat legat de ce gandeste si ce simte, precum si parerea ei despre aspecte familiale controversate. Voi relua comentariul si voi incerca sa raspund la cateva din problemele si intrebarile pe care le ridica.

Saptamana trecuta am abordat tema rusinii si ne-am raportat in special la familie si la acele continuturi care produc aceasta traire. O cititoare a postat un comentariu, lung si detaliat legat de ce gandeste si ce simte, precum si parerea ei despre aspecte familiale controversate. Voi relua comentariul si voi incerca sa raspund la cateva din problemele si intrebarile pe care le ridica.


"Razboiul dintre generatii: cu toti il cunoastem, insa putini stim cum sa-i facem fata. Fiecare generatie gandeste in propriul mod, parerile si conceptiile celor doua se intersecteaza foarte rar. Se spune ca generatia parintilor este invechita, ca principiile lor sunt asemenea, ca gandesc batraneste. In schimb tinerii traiesc viata in fiecare secunda. Ceea ce parintii nostri uita este faptul ca si ei si-au trait viata si astfel, punandu-le prea multe restrictii copiilor, acestia ajung chiar sa fuga de acasa. Inaintea noastra, au fost niste ani foarte grei pentru parintii nostri, au trait in alte medii si la varsta asta foarte putini reusesc sa-si inteleaga gandurile copiilor. Copiii sunt frustati, ar vrea sa-si traiasca tineretea, dar simnt ca aceasta le este furata de catre parintii, ajung sa-i urasca, si sa-si doreasca sa plece de acasa. Le-am da dreptate parintilor in prima faza, gandindu-ne ca sunt doar protectivi si nimic mai mult...
Dar cand intram in mijlocul acestui subiect, scoatem la iveala multe lucruri, despre care articolele nu vorbesc. Ne-am gandit vreodata cati copii sunt maltratati? Doar pentru ca asa cred parintii lor ca e mai bine! Pentru ca asa considera ca li se da cea mai buna educatie! Cu bataia! Nu v-ar veni sa credeti cati romani inca recurg la asemenea metode! Dar v-ati gandit vreodata cat conteaza mentalitatea oamenilor?

De exemplu a celor din mediul rural. Stiti ca batranii nostri bunici n-ar suporta sa auda ca nepoata lor nu mai e virgina, sau ca nora lor nu a fost virgina? Nici nu suporta sa auda astfel de lucruri! Pentru ei ar fi o mare rusine. Parintii considera ca de gura lumii trebuie sa-si tina copiii in frau, tinandu-i numai in casa, lasandu-i sa mearga doar la scoala si inapoi si poate si acolo ii urmaresc. Si mai ales cati copii sufera din cauza mentalitatilor parintilor? Pentru ca atunci cand un parinte afla ca fata lui si-a pierdut virginitatea, nu va incerca sa inteleaga. Va actiona cum va credea de cuviinta! O va batea si o va pedepsi in tot restul zilelor in care va mai sta cu ei! Incercam sa parem ca ne modernizam, ca asimilam gusturile occidentale, insa suntem departe. Romania este o tara in care multe lucruri se intampla si nu are cine sa ne ajute! Pentru ca la noi dainuieste coruptia, puterea celor bogati! Copilul tau este viitorul acestei tari! Crezi ca va vrea sa mai stea in tara? Si in felul asta il pregatesti tu pentru viata? Un copil care a fost crescut in asa fel, nu se va intoarce niciodata la parinti.
Stiu. Prietenii ii alegi, dar parintii, nu. Dar in timp inveti sa iubesti ce-i bun pentru tine, iar in lista asta maltratarile, bataile si abuzurile sexuale nu intra."



Conflictul dintre parinti si copii


Mai intai sa ne referim putin la acest "razboi". Sigur ca unii vor spune ca este exagerat spus pe cand altii ii vor da dreptate cititoarei. Intr-unele familii pare doar un conflict, pe cand in altele intalnim violenta si cruzimea razboiului. Cu totii suntem de acord ca lumea nu sta pe loc si ca lucrurile se schimba, iar in zilele noastre se schimba din ce in ce mai repede. Conflictul dintre generatii, in care parintii nu sunt de acord cu ce fac copii, la fel cum nici bunicii nu sunt de acord cu modul in care parintii isi cresc copiii, a fost din toate timpurile si peste tot in lume. Dar noi vorbim despre timpurile noastre si despre tara noastra, care are particularitatile ei fata de altele. Si cititoarea scrie numele tarii noastre si ceea ce considera ca ii este particular din punctul de vedere al suferintei familiale. Pentru ca tot ce ne scrie este despre suferinta familiala, a foarte multor familii romanesti.

Asta inseamna ca este nevoie sa ne uitam la cei care sunt acum copii, la cei care sunt adolescenti, la parintii lor si la bunici. Pentru a vedea timp de un secol cum a evoluat relatia parinti-copii si cum a fost ea influentata de schimbarile sociale, de aparitia comunismului, de dictatura, de Revolutie, de perioada de dupa '90.


Parintii sunt tot mai departe de sufletul copiilor


Pe parcusul comentariului sau, cititoarea ne arata o suferinta din ce in ce mai acuta, o familie din ce in ce mai departe de ce simte, parinti tot mai departe de sufletul copiilor, bunici care nu mai inteleg si sunt socati de schimbarile aparute intre timp (exemplul pe care il foloseste este virginitatea la casatorie). Putem citi ca o paralela intre familia romaneasca si istoria Romaniei in acelasi timp.
A suferit tara si familiile ei in aceasi masura, iar efectele sunt foare vizibile. Tinerii pleaca si nu se mai intorc pentru ca in trecutul lor, in casa parinteasca nu gasesc decat trauma, decat suferinta si lipsa de intelegere, lipsa de libertate. Este o buna modalitate de a vorbi despre constrangeri si interdictii dintre care unele ating absurdul.

Dar a vorbi despre aceste lucruri nu este o acuzatie, un repros sau o revolta ci doar capacitatea si libertatea de a nu mai tine ascunse lucrurile care dor. Este adevarat asa cum citim in comentariu ca nu putini sunt cei care au fost abuzati in copilarie, fizic, sexual sau psihic si, de asemenea, ca nu exista nicio modalitate de a sterge urmele acestor abuzuri. Ei incearca separarea de agresori si fuga dar urmele sunt in adancul lor si le interzic iubirea pentru parintii lor, pentru rudele lor si pentru tara lor. Cum sa te intorci cu drag la casa in care ai copilarit daca ea iti aminteste de atata suferinta? Avem asadar de inteles aceasta suferinta, ce a facut ca ea sa apara, ca aceste violente extreme sa aiba loc in spatial familial pe care toti ni-l dorim cel mai cald si mai primitor din lume. De asemeena, avem de gasit modalitati prin care aceasta suferinta sa fie spusa, ascultata si ingrijita pentru ca a scapa de bataie nu este totuna a fi vindecat de durere.


Ii adresez cititoarei care a postat comentariul invitatia de a avea o discutie, care va constitui ea insasi un articol pentru acest site. Si alti cititori sunt invitati sa posteze comentariile, parerile, intrebarile lor pentru a reusi sa discutam impreuna despre ele.