Hernia la copil

Hernia este o boala manifestata prin deplasarea unei parti din continutul cavitatii abdominale in afara acesteia printr-un orificiu.

In functie de localizarea ei hernia poate fi: inghinala, ombilicala, femurala, epigastrica. Ea se depisteaza din cauza unei umflaturi care de obicei se retrage la apasare usoara. Cauzele herniei sunt diferite, unele fiind legate de o insuficienta maturizare a copilului la nastere care face ca sa nu fie inchisa comunicarea dintre abdomen si organele genitale, fie de presiune mare in cavitatea abdominala, sport sau efort mare, slabirea peretilor abdominali.


Simptomele herniei

Simptomele herniei la copil pot fi atat umflatura, cat si stari de greata si voma, refuz de a manca, durere. In cazul in care parintii sesizeaza aceste manifestari, este absolut necesar ajutor medical intrucat o parte dintre hernii ajung sa fie incarcerate, adica partea care a iesit in exteriorul cavitatii abdominale sa ramana prinsa acolo.




Interventia chirurgicala - singura metoda de tratament

Medicii pot decide interventia chirurgicala de urgenta atat in cazul copiilor foarte mici cat si in cazul celor mai mari sau adolescentilor. Interventia chirurgicala este de altfel singura metoda de tratament a herniei. Este important faptul ca adesea hernia, desi este sesizata, este ignorata. La asta contribuie lipsa durerilor sau a altor simptome, retragerea umflaturii in pozitia culcat, spaima de a merge la medic sau teama de operatie. Multe dintre asa-zisele tratamente, legaturi, brauri, medicamente fac adesea mai mult rau, ajungand, mai ales la copii, sa le puna viata in pericol.


Teama de interventii chirurgicale

Fara sa intram in detalii medicale, legate de cauze, tipuri de hernie si tratamente, ne vom referi la aspectul psihologic al acestei boli, atat pentru copil cat si pentru parinti si specificul pe care il au interventiile chirurgicale, pregatirea acestora si perioada de recuperare.


Exista teama de interventii chirurgicale, ce ii face pe multi parinti sa ezite sa accepte decizia medicului de a opera copilul sau chiar de a merge la medic. Unii parinti au avut ei insisi traume medicale proprii sau in cadrul familiei si acest lucru le influenteaza increderea pe care o au in personalul medical. Aceasta teama de operatii sau de spitalizare se transmite copilului care se va teme la randul lui si va evita medicii.


Este necesara o comunicare buna cu parintele


In cazul particular al herniei, copilul mai mare poate sesiza el insusi umflatura si se poate speria, poate simti dureri in anumite pozitii sau cand face anumite miscari. O comunicare buna cu parintele si apoi cu medicii il vor ajuta sa aiba incredere si sa doreasca sa-si rezolve problema.
Pregatirea pentru spitalizare si operatie este dificila uneori, cand copilul este mic, cand mama este foarte anxioasa, cand copilul are si alte probleme.

Aproape de fiecare data, se pune problema de a discuta cu copilul sau adolescentul despre boala sa, despre diagnostic, operatie, tratament etc. sau de a a scunde aceste lucruri. Este firesc ca si copii la fel ca adultii sa aiba nevoie de o pregatire inainte de operatie, sa stie ce ii asteapta ca stari somatice si psihice, care sunt efectele pe termen scurt ale anesteziei, ce restrictii vor avea post-operator. Copii se pot speria foarte tare cand se trezesc din anestezie si pot pastra toata viata amintiri traumatizante despre diferite manevre medicale la care nu se asteptau.


Este important sa reamintim in acest context ca nu gravitatea sau pericolul unei boli, incisivitatea sau agresiunea asupra corpului sunt cele care produc traume psihice cat imprevizibilitatea, imaginea deformata sau lipsa reprezentarii pentru ce va urma, cat va dura, ce consecinte va avea, inducerea in eroare, starea parintilor, atitudinile lor.