Salpingitele

Salpingitele sunt infectii ale trompelor uterine, cele doua conducte care fac legatura intre ovare si uter. Bolile cu transmitere sexuala (BTS) sunt cauza lor principala.

Salpingitele sunt infectii ale uneia sau ambelor trompe uterine. Manifestarile lor sunt foarte variate.

Factori de risc
Salpingitele sunt frecvente si afecteaza in principal femeile tinere (sub 25 de ani). Au fost pusi in evidenta mai multi factori de risc:
- precocitatea raporturilor sexuale: acest factor de risc este legat de aspecte biologice, specifice tinerelor, dar si de informarea insuficienta in materie de boli cu transmitere sexuala;
- parteneri sexuali multipli, care reprezinta un risc crescut de infectie;
- antecedente de salpingita sau de boala cu transmitere sexuala;
- purtarea de sterilet ca mijloc contraceptiv, deoarece antreneaza un risc de infectie genitala la inserare.

Salpingitele - Cauze
Salpingitele au cauze multiple, dar, in majoritatea cazurilor, ele sunt produse de boli cu transmitere sexuala. Ele apar prin ascensionarea germenilor prin colul uterin pana la trompe.

La originea infectiei pot fi diferiti germeni:
- bacteria Chlamydia trachomatis este depistata in peste 50% din salpingitele acute;
- gonococul Neisseria gonorrhee este prezent in 15-20% din cazurile de salpingite;
- mycoplasmele sunt implicate in 5-10% din cazurile de infectie, in asociere cu alti germeni;
- germenii prezenti in flora vaginala (streptococ, stafilococ) pot provoca infectia, din cauza unui dezechilibru hormonal sau a unei stari de imunosupresie.br>
Explorarea aparatului genital sau o interventie (introducerea unui sterilet, intreruperea voluntara a sarcinii etc.) pot reprezenta sursa de contaminare cu acesti germeni, cand conditiile de asepsie nu sunt respectate intocmai.

Salpingitele - Simptome
Salpingitele se manifesta prin dureri la nivelul bazinului (dureri pelviene), asociate cu febra ridicata (39¡-40¡C), marirea volumului abdomenului, secretii albicioase (leucoree) si, uneori, sangerari vaginale in afara menstruatiei.
Se poate intampla ca salpingita sa nu prezinte nici un semn de infectie, depistarea ei facandu-se tardiv, de exemplu cu ocazia unui examen clinic pentru sterilitate.

Diagnostic
Are patru elemente esentiale: anamneza, examenul clinic, celioscopia si examenele bacteriologice.
Anamneza. Medicul intreaba pacienta despre simptomele prezente, despre antecedentele ginecologice (infectii, metoda de contraceptie) si despre viata sexuala recenta.
Examenul clinic. Palparea abdomenului, combinata cu tuseul vaginal, deceleaza durerea; examenul cu speculul sau valvele evidentiaza secretia albicioasa si un aspect caracteristic al colului uterin si al glerei cervicale.
Celioscopia. Reprezinta examinarea organelor genitale cu ajutorul unui tub optic introdus printr-o incizie ombilicala. Permite examinarea cu atentie a trompelor si stabilirea unui bilant exact al leziunilor. Necesita anestezie generala si spitalizare. Chiar daca aportul sau in diagnosticul salpingitei este incontestabil, celioscopia nu este un examen de rutina.
Ea este efectuata in formele grave, cand tratamentul medicamentos a esuat, cand diagnosticul este dificil si la femeia tanara care nu are inca copii, deoarece permite prevenirea unei sterilitati ulterioare.
Examenele bacteriologice. Pentru aceste examene se fac recoltari de la diferite niveluri (trompe, col uterin, meat urinar etc.), care permit diagnosticarea bolii prin evidentierea germenilor cauzali.
Se efectueaza si un examen bacteriologic pentru partenerul pacientei, in vederea diagnosticarii si tratarii unei eventuale infectii. Analizele sanguine sunt si ele recomandate, pentru a decela germeni sau o boala cu transmitere sexuala asociata (sifilis, infectie cu HIV etc.).

Alte examene complementare. Bilantul biologic se face sistematic. El permite evidentierea anumitor modificari care sugereaza prezenta unei infectii: cresterea numarului de celule albe (leucocite), a vitezei de sedimentare, prezenta unei proteine (proteina C reactiva) corelata cu inflamatia.
Analizarea datelor furnizate de anamneza, examen clinic, celioscopie si examenele bacteriologice permite punerea diagnosticului de salpingita si excluderea unei apendicite acute, a unei infectii urinare sau a unei sarcini extrauterine, care se caracterizeaza si ele prin durere intensa la nivelul bazinului.

Salpingitele si bts
Salpingitele nu sunt decat o varietate clinica de infectii din cadrul bolilor cu transmitere sexuala (BTS). Printre factorii care favorizeaza aparitia unei salpingite figureaza inceperea precoce a vietii sexuale. Intr-adevar, la fetele tinere, epiteliul colului uterin este foarte sensibil la infectiile bacteriene cu chlamydia. Precocitatea raporturilor sexuale si parteneri sexuali multipli fac ca riscul de aparitie a unei salpingite acute sa fie mai crescut inainte de 25 de ani.

Trompele lu fallopio
Trompele uterine sunt doua formatiuni tubulare care leaga ovarele de uter. Ovulul eliberat in fiecare luna de un ovar patrunde in trompa si migreaza spre uter. Intalnirea dintre ovul si spermatozoizi are loc in trompa, care are deci un rol esential in fecundatie. Orice leziune a trompelor, mai ales de origine infectioasa, poate constitui un obstacol in calea migrarii ovulului si poate impiedica unirea gametilor, adica fecundatia.

Complicatii, tratamente si prevenire
Salpingitele pot antrena complicatii grave care justifica tratamentul precoce, in special cu antibiotice, pentru controlarea evolutiei bolii si diminuarea sechelelor.
Dupa un tratament corespunzator, bine supravegheat, evolutia salpingitei se dovedeste favorabila: simptomele dispar in mai putin de o saptamana, in majoritatea cazurilor fara a lasa sechele.
Daca salpingita nu a fost diagnosticata sau daca tratamentul s-a instituit tardiv, pot aparea complicatii. Acestea se pot manifesta pe termen scurt sau pe termen lung (de exemplu, sterilitatea).

Complicatii
Imediate. Complicatiile principale sunt de natura infectioasa, reprezentate prin doua boli: piosalpinxul si hidrosalpinxul, care pot duce la sterilitate prin obstructie tubara.
Piosalpinxul reprezinta prezenta puroiului intr-o trompa uterina sau in ambele. Consecinta a unei salpingite nediagnosticate sau tratate tardiv, el se manifesta prin dureri pelviene destul de importante.

Hidrosalpinxul reprezinta o acumulare de lichid in una sau in ambele trompe. Uneori asimptomatic, si el poate produce dureri din cauza distensiei trompei.
Tardive. Principala sechela potentiala a salpingitelor este sterilitatea tubara, cauzata de o obstructie a trompelor. Acest tip de sterilitate se afla la originea a numeroase solicitari pentru reproducere asistata medical (RAM).
Dupa un prim episod de salpingita, riscul de infertilitate, estimat intre 20 si 40%, este legat de mai multi factori.
- numarul de episoade infectioase: riscul creste la fiecare noua infectie;
- gravitatea simptomelor;
- germenul responsabil: prognosticul este mai sever daca e vorba de Chlamydia trachomatis, responsabila de 70% din sterilitatile care au la baza afectiuni ale trompelor;
- durata perioadei cu dureri, pana la instituirea unui tratament.

Durerile de la nivelul bazinului (numite dureri pelviene) pot deveni cronice si refractare la tratament.
Gravitatea acestor riscuri, imediate si tardive, justifica aplicarea unei depistari precoce si a unui tratament intensiv, mai ales la femeile care nu au copii sau la cele care isi doresc un copil.

Tratament
In formele grave. Tratamentul trebuie instituit de urgenta, impunandu-se spitalizarea. Celioscopia (introducerea unui endoscop prin peretele abdominal) permite atat punerea diagnosticului, cat si tratamentul. Acesta din urma consta in drenarea puroiului sau a lichidelor asociate cu piosalpinxul sau hidrosalpinxul. In paralel, se administreaza pacientei antibiotice in perfuzie.
In unele cazuri, aceste infectii deterioreaza peretii trompelor in asemenea masura incat devine necesara ablatia chirurgicala (salpingectomia).

In afara situatiilor de urgenta. Tratamentul este de regula medical si consta in administrarea de antibiotice: in prima etapa antibiotice cu spectru larg, apoi, dupa obtinerea rezultatelor bacteriologice si serologice, adaptate la infectia cauzala. Durata tratamentului este in jur de trei saptamani.
Tratamentul partenerului sau partenerilor sexuali este important pentru evitarea aparitiei unor noi infectii.
La antibiotice se asociaza in general medicamente antiinflamatoare pentru a reduce procesul inflamator si a diminua riscul de sechele. Acest tratament nu se administreaza decat dupa ce a fost verificata eficienta antibioticelor. Daca femeia este purtatoare de sterilet, acesta este extras.

Repausul este indispensabil in timpul tratamentului. Se recomanda o perioada de abstinenta sexuala si contraceptie orala, care pune in repaus ovarele.

Preventie
Preventia consta in informarea tinerilor despre:
- riscurile bolilor cu transmitere sexuala;
- comportamentele cu risc: parteneri sexuali multipli, practici sexuale cu risc, turism sexual;
- mijloacele de protectie (utilizarea prezervativelor in cazul partenerilor cu risc);
- alte mijloace contraceptive in afara steriletului;
- necesitatea unei depistari precoce si a unui tratament sistematic al infectiilor genitale si al infectiilor urinare, pentru a preveni aparitia unei salpingite;
- importanta unui tratament precoce in caz de salpingita, in scopul limitarii unor sechele ca sterilitatea (din cauza riscului de recidiva, este necesara o supraveghere ginecologica regulata);
- tratamentul partenerului sau partenerilor pentru a intrerupe lantul de contaminare al infectiei.

Ablatia trompelor si sterilitatea
Ablatia chirurgicala a unei trompe sau a ambelor trompe (salpingectomie) este efectuata sub anestezie generala, prin laparotomie (deschiderea chirurgicala a abdomenului) sau, mai frecvent, prin celiochirurgie (introducerea de instrumente printr-o mica incizie abdominala). Spitalizarea dureaza 1-3 zile.
Ablatia unei singure trompe nu pune in pericol in nici un fel fertilitatea daca cealalta trompa este in stare buna. In schimb, ablatia ambelor trompe antreneaza sterilitate. Salpingectomia este una dintre indicatiile pentru tehnicile de fecundare in vitro.

Salpingita si sarcina extrauterina
O alta complicatie a salpingitelor netratate este riscul de sarcina extrauterina (SEU), care se dezvolta cel mai frecvent in interiorul trompelor.
Riscul de aparitie este de 10 ori mai mare dupa o infectie a trompelor. Mortalitatea legata de aceasta afectiune este in prezent de 1 la 1.000 cazuri.