Chisturile ovariene. De cate feluri sunt

Chisturile ovariene sunt formatiuni tumorale ovariene cu continut. Pot fi benigne, la limita malignitatii si maligne.

Chisturile ovariene sunt formatiuni tumorale ovariene cu continut. Pot fi benigne, la limita malignitatii si maligne.

I. Principalele tumori ovariene chistice benigne sunt:


1. Chistadenoamele seroase sunt, cel mai adesea uniloculare si doar rareori prezinta septuri intrachistice. Lichidul pe care il contin este clar, ca “apa de stanca”. Cele mai frecvente sunt chisturile functionale distrofice, nu depasesc 6-7 cm in diametru si dispar spontan pe parcursul a cel mult trei cicluri menstruale.

2. Chistadenoamele mucinoase sunt uni sau multiloculate, contin lichid transparent, vascos, brun negricios sau hemoragic. Pot atinge dimensiuni apreciabile (chiar 50 cm diametru si mai multe zeci de kg).

3.

Chistul dermoid sau teratomul are o suprafata neteda lucioasa si contine o substanta grasoasa, pastoasa amestecata cu fire de par, unghii, tesuturi de provenienta diferita; dinti, cartilaje, mucoasa digestiva, tesut hepatic, muschi, tesut adipos. Poate atinge dimensiunile unui fat.

II. Tumorile seroase la limita malignitatii au un aspect macroscopic asemanator chistadenoamelor benigne, dar sunt caracterizate prin proeminenta formatiunilor papilare in interiorul chistului.

III. Cancerele seroase sunt uni sau bilaterale, uni sau multiloculare, prezinta ingrosari, zone hemoragice, formatiuni papilare conopidiforme pe suprafata interna si externa a tumorii. O serie de particularitati histopatologice macroscopice ale tumorilor ovariene pledeaza pentru natural or benigna sau maligna.

Sunt probabil benigne formatiunile :

- chistice – mobile;
- cu suprafata neteda;
- avand capsula intacta;
- fara vegetatii intrachistice;
- cu serozitate intraperitoneala de aspect normal.

Sunt posibil maligne formatiunile:

- predominant solide sau solide;
- bilaterale;
- fixate;
- cu vegetatii externe;
- cu invazie a capsulei;
- cu structura interna heterogena;
- lichidul de ascita are un character hemoragic.

Chisturile ovariene: Cum se pune diagnosticul


Multe din tumorile ovariene raman mute clinic lungi perioade de timp. Se explica astfel posibilitatea de a ajunge la dimensiuni gigante (de mai multe zeci de kilograme, in cazul tumorilor chistice).


Alteori, femeia acuza senzatie de jena sau apasare pelviana, tulburari de mictiune sau constipatie (prin compresiunea organelor invecinate).
Absenta simptomatologiei sau, daca este prezenta, caracterul proteiform al acesteia, face ca tumorile ovariene sa fie descoperite intamplator, cu ocazia unui control ginecologic de rutina, a unei ecografii abdominale etc.

Cu ajutorul caror investigatii sunt descoperite


1 .Echografia
2.TC sau RMN
3. Radiografia abdominal ape gol (pentru chisturile dermoide)
4.Urografia
5.Cistoscopia si rectoscopia
6.
Celioscopia
7.Laparotomia si punctie biopsie

Chisturile ovariene: Ce este de facut in cazul tumorilor ovariene benigne


Se considera ca orice tumora ovariana care depaseste 6-7 cm in diametru si/sau care persista mai mult de 2-3 luni impune laparotomia. Gestul terapeutic in cazul chisturilor functionale, nu trebuie sa fie prea invaziv si consta in abstentia (si supraveghere), punctie ecografica si chirurgia endoscopica. Laparotomia ramane in continuare principala masura de conduita in cazul tumorilor ovariene suspecte.


Preoperator se practica examenul histopatologic extemporaneu. Daca tumorile sunt benigne se va practica :

- in cazul femeilor tinere, ablatia tumorii ( chistului) si conservarea parenchimului ovarian sanatos;
- anexectomia bilaterala, asociata in general cu histerectomia la femeia care a depasit 50 de ani.