Boala arteriala periferica: factori de risc

Boala arteriala periferica (BAP) sau arteriopatia periferica este o problema circulatorie in care in care arterele care transporta sangele catre extremitati (de obicei catre picioare) se ingusteaza sau astupa, afectand astfel circulatia normala a sangelui. In cazul bolii arteriale periferice, extremitatile (de obicei picioarele) nu primesc suficient sange. Acest lucru provoaca anumite simptome, cel mai frecvent fiind durerea la nivelul membrelor inferioare (claudicatie interminenta), aparuta in timpul mersului. Conform prof. dr. Gheorghe Dan, Seful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Colentina, riscul de a suferi de boala arteriala periferica creste o data cu varsta. "Un om la 40 de ani are 9 sanse din 10 de a suferi de boli cardiovasculare," declara dr. Dan. Boala arteriala periferica nu este doar o afectiune a picioarelor care afecteaza arterele periferice, ci reprezinta un factor predictiv important pentru riscul ulterior de infarct miocardic si accident vascular cerebral. Simptomele pot fi absente, astfel ca infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral secundare BAP pot sa apara fara niciun avertisment. Aceste consecinte ale BAP pot fi prevenite printr-un diagnostic precoce, prin modificarea stilului de viata (renuntarea la fumat, dieta sanatoasa, reducerea nivelului de colesterol, activitatea fizica) si prin medicatia adecvata. Tratamentul cu antiagregante plachetare este larg recunoscut ca fiind un tratament eficient in vederea prevenirii complicatiilor cardiovasculare. BAP poate semnala acumularea de placi de grasime calcificate pe peretele arterelor (ateroscleroza). Aceasta afectiune poate afecta circulatia sangelui spre inima sau creier, cat si spre picioare.

Boala arteriala periferica (BAP) sau arteriopatia periferica este o problema circulatorie in care in care arterele care transporta sangele catre extremitati (de obicei catre picioare) se ingusteaza sau astupa, afectand astfel circulatia normala a sangelui. In cazul bolii arteriale periferice, extremitatile (de obicei picioarele) nu primesc suficient sange. Acest lucru provoaca anumite simptome, cel mai frecvent fiind durerea la nivelul membrelor inferioare (claudicatie interminenta), aparuta in timpul mersului.

Conform prof. dr. Gheorghe Dan, Seful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Colentina, riscul de a suferi de boala arteriala periferica creste o data cu varsta. "Un om la 40 de ani are 9 sanse din 10 de a suferi de boli cardiovasculare," declara dr. Dan.

Boala arteriala periferica nu este doar o afectiune a picioarelor care afecteaza arterele periferice, ci reprezinta un factor predictiv important pentru riscul ulterior de infarct miocardic si accident vascular cerebral.

Simptomele pot fi absente, astfel ca infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral secundare BAP pot sa apara fara niciun avertisment.
Aceste consecinte ale BAP pot fi prevenite printr-un diagnostic precoce, prin modificarea stilului de viata (renuntarea la fumat, dieta sanatoasa, reducerea nivelului de colesterol, activitatea fizica) si prin medicatia adecvata. Tratamentul cu antiagregante plachetare este larg recunoscut ca fiind un tratament eficient in vederea prevenirii complicatiilor cardiovasculare.

BAP poate semnala acumularea de placi de grasime calcificate pe peretele arterelor (ateroscleroza). Aceasta afectiune poate afecta circulatia sangelui spre inima sau creier, cat si spre picioare.