Dupa revenire, subiectul nu isi mai aminteste nimic. Hipnoza este un fenomen bazat pe stiinta, nu intra in incidenta parapsihologiei. Anumite anestezii in medicina, ce nu pot fi realizate prin metodele obisnuite folosesc hipnoza.
Si medicina psihosomatica foloseste ca metoda psihoterapeutica hipnoza. Psihiatria utilizeaza hipnoza in tratarea nevrozelor anxioase, a fobiilor si a obsesiilor.
In medicina, anumiti practicieni folosesc metoda pentru tratarea si ingrijirea celor mai diverse tulburari: afectiuni cutanate, afectiuni de stomac, enurezisul, etc.
In unele tari, hipnoza este folosita in stomatologie si la nastere fara dureri. S. Freud a folosit hipnoza in tratarea nevrozelor. Somnul hipnotic este foarte diferit de cel natural. Perceptiile senzoriale nu sunt diminuate, atentia este concentrata, pot fi prezente unele actiuni, iar inregistrarea ritmurilor electrice ale creierului este asemanatoare cu aceea din timpul starii de veghe.
S. Freud afirma ca este vorba de o paralizie a vointei. Sub hipnoza, se produc stari somatice, ca suprimare a durerii. Sunt autori care afirma ca mai hipnotizabile sunt persoanele care au o imaginatie mai vie, cu spirit de aventura, spirit creativ literar si artistic sau credinta religioasa. Subiectii care manifesta aptitudini pentru sport si pentru activitati stiintifice pot fi ostile hipnozei. In plus, hipnoza poate fi provocata si la animale.
Pentru Pavlov, hipnoza constituie o faza intermediara intre starea de veghe si cea de somn complet. Hipnoza, prin definitie, este o stare modificata de constiinta, tranzitorie si artificiala, provocata prin sugestie de catre o alta persoana.
Fenomene ca letargia, anestezia, paralizia, rigiditatea musculara si mobilizarile vasomotorii, pot fi provocate in starea hipnotica, intretinute sau suprimate, independent de libera vointa a subiectului.
Freud a aratat cel dintai ca hipnoza permite manifestari ale activitatii inconstientului.
de Lidia Illia Danielescu, psiholog