Dupa cum indica numele ("soma" in greceste inseamna "corp"), este o tulburare psihica in care simptomele indica o suferinta sau o boala a corpului. Persoana sufera timp indelungat, de cele mai multe ori incepand din al treilea deceniu de viata, de multiple si variate simptome din diferite zone ale corpului, care apar in perioade diferite de timp:
- Oboseala generala sau fatigabilitate;
- Ameteala sau senzatie de nesiguranta in mers;
- Stare de rau nedefinit in tot corpul;
- Senzatie de tremor interior;
- Amorteli ale capului sau membrelor, mai ales pe partea stanga;
- Spasme musculare sau ale intestinelor;
- Nod in "capul pieptului" sau in gat, ori dificultati de inghitire;
- Dureri in regiunea toracelui cu caracter diferit de durerea de origine cardiaca.
De ce apare tulburarea somatoforma?
Exista, intr-adevar, astfel de personalitati care se incarca negativ la fiecare lucru sau intamplare care asupra celorlalti nu are nici un efect. Probabil este un mecanism psihologic prin care constrangerile autoimpuse propriului siflet sunt transformate in senzatii neplacute ale corpului. Practic, este un proces continuu, prin care psihicul se incarca cu sentimente negative la orice intamplare, iar modul de exteriorizare al acestor sentimente negative este prin simptomele neplacute.
Care sunt riscurile de a avea tulburare somatoforma?
Probabil din cauza aspectelor care tin de particularitatile psihicului feminin, femeile sunt mai afectate decat barbatii de aceasta tulburare. Statisticile arata ca pe parcursul vietii cam o persoana din o suta prezinta aceasta tulburare. Aceleasi statistici releva ca acest mod de manifestare a tensiunilor psihice este mai frecvent la persoanele cu un grad scazut de educatie sau cu un nivel socio-economic mai scazut.
Ce este de facut in cazul tulburarii somatoforme?
Sunt necesare investigatii amanuntite, dar nu abuzive, pentru a exclude orice boala fizica posibil responsabila de producerea simptomelor. Odata stabilit diagnosticul de tulburare somatoforma, tratamentul de orice fel va fi redus in limita posibilitatilor, pentru ca ar putea reprezenta un punct de reper prea stabil in starea de dezorientare a persoanei.
Riscul unui tratament adresat simptomelor este de a se perpetua pe o durata nedefinita, pentru ca persoana simte nevoia unui sprijin din afara, iar atunci cand il are este mai putin dispusa sa faca eforturi pe cont propriu pentru a depasi respectivele stari. Pe de alta parte, tratamentele au efect de moment, iar simptomele reapar la scurt timp.
Evident, atunci cand situatia o impune, prin prezenta unei depresii, se va administra tratament antidepresiv, dar pe o durata de timp cat mai scurta, pentru a evita dependenta psihologica (adica starea in care persoana are nevoie de medicament mai mult pentru a avea cugetul impacat, decat pentru o necesitate reala).
Partea cea mai importanta a tratamentului tulburarii somatoforme se realizeaza sub indrumarea unui consilier (psihiatru, psiholog) si consta in constientizarea cauzelor profunde ale simptomelor, concomitent cu sustinerea persoanei pentru depasirea evenimentelor stresante. Odata cu incercarea de gasire a cauzelor psihologice, se urmareste persoana pentru a preveni abuzul de substante.
Informatii preluate din cartea "Cum reactionam la stres - Tulburari psihice somatoforme si disociative" de Sorin Ene, Editura Polirom, Iasi, 2005, www.polirom.ro