Stresul - un obstacol zilnic

Exista momente cand iti scapa lucrurile de sub control si nu stii de ce? Simti ca nu te mai intelegi cu cei din jur? Te coplesesc problemele? Lumea iti spune ca stresul e de vina? Afla ce se ascunde in spatele stresului! Descopera simptomele lui si modalitatile practice pentru a-l combate. Raspunde stresului intr-un mod prompt conform stilului tau caracteristic.
Toata lumea este familiarizata cu stresul. Il traim zilnic in variate forme si intensitati. In doze mici, stresul, cunoscut sub numele de eustres, poate fi benefic. Aceasta forma de stres ne ajuta sa ne focalizam atentia pe problemele imediate si sa controlam perfect situatia.

In doze mari, stresul ne surpa abilitatea de a-i face fata intr-un mod pozitiv. In acest punct e foarte important sa gasesti metode productive in confruntarea cu factorii stresori. De multe ori oamenii se descriu "stresati" sau simt ca se afla "la capatul puterilor" in momentele de-o intensitate stresanta crescanda.

Fiecare are stilul caracteristic de a reactiona in fata stresului. Numai tu insuti iti poti aprecia nivelul de toleranta in fata evenimentelor stresante. Cel mai util tratament anti-stres consta in prevenirea situatiilor care iti pot coplesi capacitatea de raspuns in fata stresului.
Este adevarat ca acest lucru devine de multe ori imposibil, pentru ca factorii stresori pot proveni din surse externe ce nu se afla sub propriul tau control. Dar, conform proverbului "nu lasa pe maine ce poti face azi" nu strica sa fii precaut pentru mentinerea unui bun echilibru corporal si mental.   


Prevenirea stresului:

  • stabileste-ti scopuri si limite realiste
  • priveste lucrurile in ansamblu si incearca sa nu-ti schimbi buna dispozitie din cauza unor aspecte insignifiante;
  • gaseste-ti timp pentru activitatile care iti procura placere si o stare buna de spirit;
  • executa regulat exercitii fizice;
  • pastreaza-ti o privire optimista indiferent de dificultatile ivite;
  • rasplateste-te pentru lucrurile bune facute pe parcursul unei zile.


Metode de diminuare a stresului

Chiar daca de multe ori nu esti constient de nivelul ridicat al stresului, nu trebuie sa devii prizonierul cestuia. Trebuie sa-ti asculti organismul pentru a percepe momentele cand stresul actioneaza asupra sanatatii. Iti oferim cateva metode de reducere a stresului:
 
  • Relaxarea - fiecare persoana are stilul propriu de relaxare. Unele metode includ respiratia adanca, yoga, meditatia sau masajul terapeutic. Daca nu poti recurge la una din metodele de mai sus, ia-ti cateva minute pentru a sta confortabil pe un fotoliu sau pe pat, asculta muzica linistitoare sau citeste o carte.
     
  • Fa-ti timp pentru tine! Pentru a nu te simti vinovat, gandeste-te la acest lucru ca si cum ar fi o recomandare din partea doctorului. Oricat de incarcat ar fi programul tau, nu-ti uita sa-ti rezervi minim 15 minute pe zi, timp in care  poti savura o plimbare, beneficiile unui dus sau poti recurge la discutia cu un prieten bun.
     
     
  • Somnul - este unul dintre cele mai bune remedii pentru sanatatea mintala si cea corporala. Beneficiile unui somn suficient constau in diminuarea riscului de imbolnavire si in capacitatea de a-ti solutiona problemele cu o minte limpede. Incearca sa dormi de la 7 la 9 ore pe noapte.
     
  • Alimentatia sanatoasa - incearca sa mananci cat mai multe fructe, legume si produse bogate in proteine. Sursele bogate in proteine sunt  reprezentate de  carnea de pui si de salata de ton. Nu te lasa pacalit de impulsurile date de cafeina sau de zahar, pentru ca energia ta va disparea imediat. Renunta la cafea, alcool si la tutun si vei resimti atat fizic, cat si psihic urmarile deciziei tale.
     
  • Miscarea - activitatea fizica nu numai ca iti modeleaza corpul, dar are o contributie importanta si pentru dispozitia ta. Endorfinele (hormonii fericirii) eliberate in urma activitatilor sportive iti imbunatatesc starea de spirit.
     
     
  • Vorbeste cu prietenii tai! Discutiile cu prietenii te ajuta sa faci fata stresului mult mai bine. Gaseste pe cineva cu care sa poti vorbi necenzurat despre problemele si sentimentele tale. Prietenii iti pot arata un punct de vedere omis de tine si-ti vor reaminti ca nu esti singur.
     
  • Apeleaza la sfatul medicului! Nu ezita sa consulti un terapeut in cazul in care te simti depasit de probleme. Medicii specialisti te ajuta sa depasesti impasul, nejudecandu-te in nici un fel. De asemenea, iti pot prescrie variate medicamente pentru a scapa de anxietate, depresie si insomnii.
     
  • Compromisul - Chiar daca pare amenintator la prima vedere, nu uita ca un compromis te poate scuti de multi nervi si de numeroasele discutii argumentate inutil.
     
  • Scrie-ti gandurile! Fie ca scrii un e-mail unui prieten, fie ca recurgi la pix si la hartie, insemnarea problemelor cu care te confrunti te poate linisti foarte mult. Utilizarea unui jurnal constituie o metoda grozava pentru a te elibera de stres.
     
  • Ajuta-i pe altii! Cand ii ajuti pe cei din jur, indirect te ajuti pe tine. Nu ezita sa acorzi ajutor persoanelor ce te inconjoara, atata vreme cat iti permite orarul. Ai grija insa sa nu te lasi coplesit  si sa-ti neglijezi  propriile probleme.
     
  • Gaseste-ti un hobby! Gaseste un lucru care iti produce placere si te face sa te simti impacat cu tine insuti. Asigura-te insa, ca-ti vei acorda suficient de mult timp pentru a explora interesele si hobby-urile.
     
  • Fixeaza-ti limite! Problemele legate de munca si de familie iti necesita multe resurse. Imagineaza-ti ca esti capabil sa faci in timp real fara a te suprasolicita. Nu te teme sa spui "Nu" pentru a-ti menaja timpul si energia.
     
  • Planifica-ti timpul! Inainte de a lua o decizie importanta gandeste-te cum ai de gand sa-ti petreci timpul. Noteaza sarcinile pe care trebuie sa le indeplinesti pentru a-ti da seama de prioritatile lor.


    Principalele cauze ale stresului 

    Aproape orice schimbare poate produce stresul in diferite grade. Uneori, chiar si evenimentele fericite precum nasterea unui copil sau avansarea la locul de munca determina aparitia stresului. Iata unii dintre cei mai semnificativi  factori stresori:

  • Probleme sociale si financiare - angajarea, schimbarea locului de munca, somajul, pensionarea;
     
  • Probleme medicale;
     
  • Lipsa suportului social;
     
  • Probleme familiale - moartea unui membru de familie, casatoria, graviditatea.

    Tinand cont de activitatile ce se cer indeplinite zilnic, de multe ori pare aproape de negasit o modalitate de relaxare. Insa, este foarte necesar sa reusesti sa descoperi o portita de scapare pentru ca sanatatea ta depinde de acest lucru.


    Simptomele stresului

    Nu exista persoana care sa nu se intalneasca cu stresul de-a lungul vietii. Exista stres de scurta durata si stres de lunga durata. Evenimentele cotidiene precum pregatirea mesei sau pierderea autobuzului produc stresul de scurta durata, datorita caruia devenim ingrijorati sau anxiosi.

    Stresul de lunga durata este un fapt real ce mareste riscul confruntarii cu diferite probleme de sanatate, precum depresia. Discriminarea rasiala, divortul sau o boala ce pare a nu-si mai gasi leacul, sunt exemple de stres de lunga durata.

    Atat stresul de scurta duata, cat si cel de lunga durata au repercusiuni asupra organismului.
    Forme de manifestare a stresului:

    1. De obicei primele forme de manifestare a stresului afecteaza nivelul emotional. Simptomele  initiale cuprid urmatoarele stari:
  • anxietatea;
     
  • nervozitatea;
     
  • ingrijorarea excesiva;
     
  • nelinistea interioara.

    2.  Aceste forme emotionale afecteaza aparentele exterioare, manifestandu-se prin:
  • anxietate si nervozitate intr-un grad ridicat;
     
  • irascibilitate;
     
  • lipsa energiei si a puterii de concentrare;
     
  • comportament ostil.

    3.  La un nivel ridicat de stres, efectele emotionale si fizice se resimt mult mai puternic prin:
  • oboseala excesiva;
     
  • tristete;
     
  • depresie;
     
  • dezechilibru afectiv;
     
  • insomnie;
     
  • dureri de cap;
     
  • dureri de spate sau de gat;
     
  • enterocolita;
     
  • constipatie;
     
  • crampe stomacale;
     
  • diabet;
     
  • astmul;
     
  • afectiuni cardiace;
     
  • sindromul colonului iritabil;
     
  • cresterea sau diminuarea poftei de mancare;
     
  •  lipsa apetitului sexual.


    Cand se apeleaza la medicul specialist?

    Trebuie sa mergi la doctor cand nu poti identifica sursa stresului, mai ales in cazul in care simptomele de scurta durata se agraveaza, crescand in frecventa si intensitate:
     
  • Daca in urma discutiilor cu prietenii, cu  familia sau cu sfatuitorii de suflet tot nu poti identifica sau solutiona anxietatea si stresul, trebuie sa recurgi la sfatul specialistului.
     
     
  • Medicii te pot ajuta sa identifici si sa depasesti cu bine sursa stresului. Nu trebuie sa te intimidezi in nici un fel de situatia in care te afli sau de faptul ca ai nevoie de ajutor din partea unui specialist. Rolul doctorului este acela de a te ajuta sa treci cu bine peste dificultati. Nu uita insa, ca doctorul, pentru a te ajuta cat mai prompt, are nevoie de o descriere detaliata a starilor fizice si emotionale. In cazul in care omiti sau prezinti denaturat simptomele, nu poti decat inrautati situatia in care te afli deja.
     
  • Trebuie sa suni la "Salvare" sau sa te duci la cel mai apropiat spital daca prezinti vreunul din urmatoarele simptome:
     
    1. tendinte de suicid;
    2. dorinta de a face rau altcuiva;
    3. dureri de piept;
    4. accelerarea batailor inimii;
    5. migrene mai puternice decat cele resimtite in mod curent.

    Reactii in fata stresului

    Rolul femeii acopera simultan mai multe arii ale vietii personale si profesionale, care prin numarul mare, devin surse generatoare de stres - sotie, mama, prietena si femeie de afaceri. Unii cercetatori sunt de parere ca femeile se refugiaza in fata stresului prin doua moduri: pe de o parte prin atentia si grija acordate copiilor si, pe de alta parte, prin nevoia de a cauta si de a primi suport social. Din cauza stresului femeile au tendinta de a-si proteja excesiv copiii si de a gasi sprijin in prietenele lor.

    Se presupune ca, pentru aceste reactii, glandele endocrine ar trebui invinuite. Oxitocina, unul dintre hormonii acestor glande, produce un efect de calmare in timpul perioadelor de stres. Acest hormon se elibereaza dupa nasterea copilului si se gaseste in cantitati suficient de mari in randul lauzelor; cercetarile au dovedit ca lauzele sunt mai relaxate si mai sociabile decat femeile ce nu alapteaza. Un alt hormon, estrogenul, amplifica efectele oxitocinei.

    In cazul barbatilor, pe perioada stresului, testosteronul cunoaste un nivel foarte ridicat. Acest lucru blocheaza efectele de relaxarea ale oxitocinei, provocand ostilitate, manie si inchidere in sine.


    Stresul Post-Traumatic (PTSD - Post-Traumatic Stress Disorder)

    Stresul post-traumatic poate fi consecinta confruntarii cu un eveniment traumatizant. Situatiile traumatizante care conditioneaza aparitia PTSD-ului includ atacuri violente precum violul sau hartuirea sexuala, dezastre naturale sau provocate de mana omului si variate accidente civile si militare.

    Multe persoane ce se confrunta cu acest sindrom  retraiesc experientele neplacute sub forma flashback-urilor, a amintirilor, a cosmarurilor sau a gandurilor inspaimantatoare.
    Aceste re-experimentari se produc mai ales in momentul expunerii in fata unor evenimente sau obiecte care au legatura cu trauma.

    Oamenii cu sindrom PTSD se confrunta adesea cu insomnii, depresii, anxietati, irascibilitate marita, izbucniri subite de furie sau cu sentimente de vina - mai ales in cazurile cand nu exista mai multi supravietuitori in urma traumatismelor.

    Multe persone care sunt expuse factorilor stresori traumatici prezinta simptome de PTSD in zilele sau saptamanile ce se succed evenimentelor generatoare de stres, insa, in timp, aceste simptome dispar. Cercetarile au demonstrate ca numai un procentaj de 30% dezvolta o forma cronica sau de lunga durata a sindromului PTSD ce persista pana la sfarsitul vietii.


    Exercitiu de respiratie adanca, pentru relaxare

    1. intinde-te pe pat sau aseaza-te confortabil pe un fotoliu/scaun;
    2. pune-ti mainile pe burta;
    3. numara incet pana la patru si ispira pe nas. Simti stomacul cum se mareste. Ramai nemiscat timp de o secunda;
    4. numara incet pana la 4 in timp ce expiri pe gura. Pentru a controla cat de repede expiri, tine-ti buzele de parca ai fluiera. Stomacul va descreste treptat;
    5. repeta de 7 ori acest exercitiu.  


    • Citeste mai mult