Cum se manifestă
Simptomele variază în funcţie de vârstă şi de gradul de afectare. Există o fază acută în care apar leziuni roşii, o senzaţie intensă de mâncărime, eczeme, care apar şi dispar, o stare generală de uscăciune a pielii. Această fază se manifestă, în principal, în primii 5-7 ani de viaţă. Există însă şi o fază cronică în care simptomele sunt persistente (de exemplu, piele foarte uscată, în solzi de peşte).
Dermatita atopică infantilă apare între 2 luni şi 2 ani, leziunile au un caracter acut (papulovezicule şi zone zemuinde), situate mai ales la nivelul capului (scalp, obraji), gâtului, trunchiului şi feţei de extensie a extremităţilor.
Ce declanşează dermatita atopică
Pe lângă predispoziţia genetică, există o serie de factori care declanşează simptomele şi anume: factori alergogeni din alimentaţie (ex., fructe cu seminţe, proiectine din lapte, glbenuşul de ou, nuci), alergeni din aer (polen, praful de casă, acarieni, fumul de ţigară, substanţe toxice din aer), diferite substanţe (ex, detergenţi, substanţe de curăţat, medicamente), material precum fibrele sintetice, scutece de unică folosinţă din comerţ, stresul ş.a.
Cum se stabileşte diagnosticul şi se tratează dermatita atopică
Din păcate, această afecţiune nu ne oferă posibilitatea de a face nişte teste medicale de pentru stabilirea diagnosticului, cum procedăm în cazul unor afecţiuni dermatologice declanşate de stafilococi, de exemplu. Diagnosticul se stabileşte în urma discuţiei cu părintele copilului sau cu pacientul respectiv, consultarea persoanei în cauză şi în preyenţa simptomelor – precum, pruritul intens, uscăciunea pielii, roşeaţa, localizarea leziunilor etc.
Discuţia cu medicul trebuie să fie foarte elaborată deoarece trebuie identificaţi, pe cât posibili, factorii declanşatori (precum alergeni) pentru a fi eliminaţi şi pentru recomandarea unei conduite alimentare şi de igienă adecvate cazului respectiv. În plus, este recomandat şi un consult interdisciplinar pentru identificarea afecţiunilor asociate (de exemplu, rinita alergică, astmul bronşic) sau posibil declanşatoare (diabetul, imunodepresie).
Primul lucru pe care trebuie să îl înţeleagă părintele copilului sau pacientul cu dermatită atopică este că această afecţiune este cronică, nu se vindecă total niciodată, putând să reapară. Este important înţelegerea acestui aspect pentru a putea accepta igiena specială, respectarea unor reguli de stil de viaţă şi alimentaţie pe parcursul întregii vieţi.
În faza acută, există tratamente care sunt indicate de medicul dermatolog (de exemplu, medicamente sub formă de pastile sau unguent/ cremă), pe o perioadă clar delimitată de timp.
Atât în faza acută, cât şi în faza cronică, cel mai important rol îl au igiena şi adaptarea stilului de viaţă la noile cerinţe ale pielii. Igiena trebuie să includă folosirea de 2-3 ori pe zi a unor produse special concepute ca să corespundă nevoilor pielii cu dermatită atopică şi anume: să fie emoliente, hidratante, nonalergenice,fără conservanţi, parabeni, coloranţi sau parfum, cu un PH cât mai apropiat de cel al pielii (5,5-6) şi cu o structură cât mai apropiată de structura stratului epidermic (ceramide 33%, colesterol 33%, acizi graşi liberi 20-30%). Aceste produse sunt concepute de către companii farmaceutice, nu de către firme cosmetice, şi se regăsesc doar în farmacii.
Stilul de viaţă trebuie să suporte anumite schimbări prin eliminarea factorilor care contribuie la acutizarea simptomelor sau declanşarea lor (precum stresul, praful, acarienii, alimentele alergogene, substanţe chimice sau detergenţi neadecvaţi, etc.). Trebuie ţinut cont de faptul că sunt necesare schimbări şi în ceea ce priveşte vestimentaţia, mediul ambiant şi obiectele cu care intrăm în contact. Nu sunt recomandate decât fibrele naturale, precum bumbacul, lâna şi sinteticele fiind complet interzise. Igiena mediului ambiant trebuie făcută în mod corespunzător cu substanţe nonalergenice pentru eliminarea factorilor favorizanţi sau declanşatori (precum praful de casă, puful, penele). Spălarea hainelor se va face cu detergenţi speciali.
Aceste noi reguli de igienă şi de viaţă trebuie urmate pe termen lung, în cazul bebeluşilor şi copiilor cel puţin până la pubertate, iar în cazul adolescenţilor care nu s-au vindecat de dermatită atopică şi adulţilor pe durata întregii vieţi.
Respectarea indicaţiilor medicului dermatolog asigură estomparea simptomelor dermatitei atopice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii atât a pacientului, cât şi a celor apropiaţi.
De ce trebuie diagnosticată şi tratată dermatita atopică
Dermatita atopică, ca orice altă afecţiune cronică, ne afectează calitatea vieţii şi trebuie tratată deoarece generează nu numai complicaţii medicale, dar şi psihologice şi social-familiale. Nu de puţine ori, dermatita atopică este asociată cu alte afecţiuni precum rinita alergică, astomul bronşic, diverse tipuri de alergii, suprainfectarea leziunilor cu streptococi. Ca orice altă afecţiune cronică, manifestările trebuie ţinute sub observaţie, atât în fazele cronice, cât şi în fazele acute sau de recădere.
În cazul bebeluşului şi copilului mic, simptomele sunt foarte deranjante, produc insomnie, generează o stare de iritabilitate, împiedicând dezvoltarea psihică şi fizică. Un copil foarte neliniştit, iritat, cu o stare de insomnie nu se hrăneşte bine, nu se dezvoltă nici fizic şi nici psihic în mod corespunzător şi, în plus, transmite aceleaşi stări şi familiei.
În cazul copilului mai mare, apare fenomenul de respingere din partea celorlalţi copii, a părinţilor acestora, din partea altor adulţi şi, uneori, chiar din partea educatorilor, un aspect care influenţează capacitatea de relaţionare a copilului, îi afectează formarea personalităţii, transformându-l într-un introvert, nemulţumit de sine, stigmatizat, putând chiar să determine adoptarea unor atitudini comportamentale extreme.
Un adult cu dermatită atopică este afectat atât în plan psihologic, cât şi socio-profesional. Pe lângă disconfortul creat de simptomele bolii, apare neacceptarea de sine, incapacitatea de relaţionare cu ceilalţi, înstrăinarea faţă de cei apropiaţi, nemulţumirea faţă de stigmatizarea celor din jur (mai ales când vorbim de leziuni mai evidente şi în zone vizibile), afectarea activităţii profesionale.
Dermatita atopică este o afecţiune cronică care poate fi ţinută sub control cu rezultate foarte bune astfel încât calitatea vieţii bebeluşului, copilului, adultului şi a celor apropiaţi să nu aibă de suferit.
Un articol de Prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu, medic primar dermato-venerologie, doctor în ştiinţe medicale