Mos Craciun, n-ai mai putine cadouri?

Intr-unul din romanele seriei "Harry Potter", copilul rasfatat al unei familii ciudate se plange ca in noaptea de Craciun nu a fost rasplatit decat cu... 37 de cadouri. Ca ne place, ca nu ne place, parca si pe-aici, prin lumea adultilor, am intalnit fite de prost gust ca ale personajului cu pricina.

Recunoaste ca un fior de placere amestecata cu invidie ti-a invadat corpul la vizualizarea grandioasei "recolte" pe care parintii au depus-o constiincios la picioarele acestui Goe capricios si nerecunoscator. Nu ca un mic dar de la cei cu adevarat dragi n-ar conta pentru tine, dar in comparatie cu aceasta mare de "atentii" sclipitoare... Pierduta sub avalansa multicolora de cadouri, visezi sa poti uita in sfarsit de tine, ridicand bariele atator temeri si interdictii ce te-au impiedicat pana acum sa te bucuri de viata. Cum altfel sa compensezi frustrarile pe care cenusiul cotidian le-a depus implacabil in sufletul tau, decat prin aceasta senzatie magica de a aduna in jur lucruri noi, care mai de care mai atragatoare?

Ca si cum abundenta obiectelor exterioare ar putea combate vidul interior, iar zecile de gratificatii ambalate "chic" si "very expensive" ar fi in stare sa vindece lipsa stimei de sine si a mangaierilor sufletesti... Ce iluzie sa crezi ca ai gasit antidotul plictiselii cronice in cadourile rasturnate pe covor, ca solutia la nevoia ta atat de dureroasa de a fi ascultata si inteleasa se gaseste in ziguratele cutiilor de sub bradul frumos impodobit! Poate ca si in copilarie ai avut impresia ca parintii absenti - in mod fizic sau doar pe plan afectiv - isi plateau pseudoabandonul printr-o risipa de cadouri scumpe care, dupa scurta euforie a ritualului de deschidere a pachetelor, iti lasa in suflet o rana si mai mare; aceea de a fi vinovata ca nu reusesti sa-i iubesti pe acesti adulti care sunt atat de draguti cu tine. Mai tarziu, cand - dupa un an de indiferenta conjugala - partenerul ti-a umplut camera cu daruri supersofisticate, senzatia ca ti se cumpara dragostea a revenit, caci nici el nu a avut rabdare sa-ti afle gusturile si nu te-a intrebat niciodata ce-ti doresti.

In locul etalarii de lucruri cumparate numai intru linistirea constiintei lui, ai fi preferat o floare aleasa special pentru tine si o imbratisare sincera in care sa-ti sopteasca la ureche cuvinte tandre. Nimic n-ar fi egalat atunci placerea de a gasi la poalele bradului un dar simplu, ghidus, care sa te trimita cu gandul la clipele minunate petrecute impreuna sau care ar fi lansat promisiunea unor viitoaremomente de intimitate. Daca altadata te-ar fi impresionat declaratiile de dragoste cu multe, multe zerouri, astazi sentimentul ca meriti altceva, mai profund si mai durabil, a trecut pe primul plan. Ai renuntat deci la ipostaza de copil rasfatat care-si ascunde tristetea in spatele muntilor de jucarii performante. Ai invatat sa te respecti si nu-ti mai faci iluzii ca o relatie de calitate se intretine cu cat mai multa bunastare exterioara. In inima ta a inceput sa fie tot mai mult loc pentru daruri si mai putin pentru cadouri.