Teatre, cinematografe şi vedete, agenda spectacolelor acum 80 de ani!

Bucureşti, Micul Paris al anilor interbelici îşi merita din plin numele şi renumele şi spunem asta şi pentru viaţa culturală ce se derula alert şi-n pas cu moda şi noile tendinţe din marea

Bucureşti, Micul Paris al anilor interbelici îşi merita din plin numele şi renumele şi spunem asta şi pentru viaţa culturală ce se derula alert şi-n pas cu moda şi noile tendinţe din marea metropolă franceză. Ziarele de atunci etalau în pagini întregi ofertele şi afişele teatrelor, cinematografelor (45 la o numărătoare sumară!!!) şi a tot ce era divertisment.

Dacă privim reproducerile după presa vremii vedem şi ce autori faimoşi se jucau pe scenele bucureştene, ce filme la zi şi-n mare vogă rulau, ce spectacole de toate genurile aveau loc şi ce vedete evoluau, deja nume mari atunci, dar şi tineri promiţători deveniţi vedete mai târziu şi care până în zilele noastre au fost cap de afiş la noi şi la…Hollywood!

Era război dar lumea se şi distra. Prea mult n-avea să se mai distreze, ruşii erau deja prezenţi, dar încă se mai respira! Ziarele şi ele apăreau încă după model occidental.

Mai mult de jumătate de pagină din ziarul Rampa (foto 1) e dedicată reclamelor la spectacolele de teatru ce aveau loc în ziua de Crăciun(!) a anului 1944.

Nimeni nu avea vacanţă! Cel puţin 12 teatre îşi prezentau ofertele din acele zile de sărbătoare şi aici descoperim printre autorii pieselor pe Bernard Shaw, John Steinbeck, Mihail Sebastian sau Daphnee du Maurier cu a sa “Rebecca” având cap de afiş pe marele George Vraca, piesă jucată la teatrul Victoria, scenă amenajată pe terasa Cercului Militar.

La Teatrul Comedia, reclădit după bombardament, unde director era Sică Alexandrescu se juca Medicul în dilemă de G.B.Shaw în regia lui Sică Alexandrescu, cu Tanţi Cocea, Ion Manolescu şi tânărul Radu Beligan. Alte nume grele pe afişul teatrelor erau Maria Tănase, Ion Dacian, Beate Fredanov sau Al. Giugaru. Calitate găseai în toate planurile, alegerea repertoriului, regie, interpretare.

Autoritatea supremă în divertisment era Constantin Tănase, care cu ale lui spectacole de revista, deja cu mesaj în acei ani, atrăgea un public imens.

Că să facă faţă cererilor, jucau şi  câte două şi trei spectacole pe zi, chiar şi-n zilele Sărbătorilor de Crăciun aşa cum se vede şi-n reproducerea de mai jos (Foto2).

foto 2

Ne întoarcem cu vreo 9 ani în urmă şi găsim în ultima zi a anului 1935, într-o altă publicaţie, (foto 3) un şirag de ştiri culturale cu repertoriile teatrelor Majestic, Excelsior, Roxy, Comedia, Alhambra,  un articol dedicat Luciei Sturdza Bulandra care urma să fie omagiată pentru “activitatea artistică şi profesorală” şi mai găsim o invitaţie pentru acea seară, de petrecerea “unui revelion sensational la Bomboniera Lafayette”, spaţiu amenajat pentru astfel de ocazii în incinta actualului magazin Victoria, unde-şi vor da întâlnire “artiştii cei mai de frunte ai scenelor noastre”.

Reproducerea de mai sus (foto 4) nu mai are nevoie de niciun comentariu, e lista cu cele 45 (patruzeci şi cinci !!!) de cinematografe funcţionale în acei ani!

În reproducerile foto 5 şi 6 e vorba de acelaşi personaj, frumoasă actriţă de cabaret Lisette Verea, născută în 1914 şi care a făcut parte din trupa faimosului Constantin Tănase în intervalul anilor ’30-’40, când alături de colegele sale Lulu Savu, Mia Steriadi şi Lulu Nicolau provocau adevărate isterii la aparitiile lor pe scena de la Alhambra.

Prima fotografie ne-o arată pe Lisette Verea la vârstă de 22 de ani când lucra cu un celebru duo umoristic de mare succes, Stroe şi Vasilache.

Consacrarea însă a venit odată cu intrarea în trupa lui Tănase, dar şi cu cele două filme pe care le-a făcut în acei ani, Trenul fantomă şi Chemarea dragostei, filme care au atras atenţia producătorilor de la Hollywood, aceştia au profitat de faptul că Lisette a emigrat în America la începutul războiului şi au soliciatat-o să lucreze pentru ei.

Accentul cu care vorbea engleză nu era unul dintre aliaţii ei şi din acest motiv începutul în platourile americane n-a fost cel mai favorabil, dar Lisette Verea rămâne în istoria cinematografului pentru rolul principal feminin din “O noapte în Casablanca “ când a fost partenera celebrului Groucho Marx.

foto 6

clement-peter