Edvin Marton si vioara Stradivarius - ecuatia artei la superlativ

Zambetul Mona Lisei. Misterul piramidelor. Nenumaratele controverse referitoare la existenta sau inexistenta labirintului mitologic. Sau... secretul viorilor Stradivarius. Te-ai putea gandi: ce legatura este intre toate acestea? Una singura: de foarte mult timp, constituie un inepuizabil subiect de dezbateri si controverse, atat pentru specialisti, cat si pentru publicul larg. Raspunsul? Poate il vom afla candva, dar parca mult mai interesant este sa ne intrebam "De ce?" si "Cum?".

De fapt, tinand cont de misterul care inconjoara de secole viorile Stradivarius (recunoscute pentru calitatea impecabila a sunetului), am putea spune ca este vorba de un mit. Unul pe care muzicienii se straduiesc demult sa-l elucideze si, aparent, au reusit acest lucru. Pana cand va aparea o noua ipoteza...

Un lucru este cert. Edvin Marton, violonist si compozitor maghiar, nu si-a propus sa ne explice aceasta enigma. Si nici n-ar fi fost necesar. "Ma intrebati care este diferenta dintre o vioara Stradivarius si oricare alta? Aceeasi ca si atunci cand vorbim despre o opera de arta semnata de Michelangelo, in raport cu o lucrare obisnuita. Este o bijuterie, o comoara", a afirmat artistul, in cadrul conferintei de presa sustinute pe 18 septembrie.



Regalul pe care ni l-a oferit, in cadrul concertului sustinut pe 28 septembrie, a depasit cele mai indraznete inchipuiri ale noastre. Timp de doua ore, cei peste 4000 de spectatori prezenti la Sala Palatului s-au delectat (desi, poate ca e prea putin spus...) cu acordurile viorii Stradivarius. Edvin Marton a fost acompaniat de orchestra din Monte Carlo.



Spectacolul lui Edvin Marton a fost unic, diversificat si... desavarsit. De la "Primavara" lui Antonio Vivaldi la o melodie latino, de la "Tosca Fantasy" la celebrul hit "Bad" al lui Michael Jackson, sau de la "Romeo and Juliet" la "Nasul", artistul ne-a incantat sufletul si ne-a facut sa trecem printr-o multitudine de stari sufletesti. Pe care, cu siguranta, nu avem ocazia sa le traim foarte des...

"Toti indragostitii din sala sa ridice mana!", ne-a solicitat Marton la un moment dat, si mai mult de jumatate din cei prezenti s-au conformat. "Cu dedicatie speciala pentru voi, cei indragostiti, o melodie romantica: 'Love in Venice'". Acordurile line ale piesei ne-au facut sa plutim in gondole, pe canalele din Venetia, in timp ce un cuplu de dansatori a completat efectul...

Poate ca unul dintre cele mai emotionante momente ale serii a fost atunci cand Edvin Marton a interpretat celebra arie "O sole mio".
Parea ca nimeni din sala nu mai are curajul sa rasufle, ca si cum de teama ca prin respiratie ar putea sa perturbe calitatea sunetului. Aplauzele care au "pigmentat" pe alocuri interpretarea si care au izbucnit la final au fost singura modalitate prin care am fi putut sa ne exprimam gratitudinea.

Regia spectacolului a fost atent gandita, din toate punctele de vedere. Dincolo de extraordinarele elemente de ordin vizual, create cu ajutorul laserului, Edvin Marton s-a dovedit un fin cunoscator al psihologiei publicului, alternand permanent registrul. Astfel, dupa ce ne-a facut sa visam, a schimbat stilul, ridicand intreaga sala in picioare cu o melodie latino sau cu o piesa orientala, in timp ce trupa de dans Brioni, nelipsita de la nici unul dintre spectacolele sale, a electrizat atmosfera.

"Aceasta va fi ultima piesa", ne-a anuntat Edvin Marton, iar din toata sala a rasunat un oftat prelungit. Cum sa-l fi lasat sa plece? Dar artistul a fost mai generos decat am fi indraznit sa speram, oferindu-ne nu mai putin de trei bisuri: Paganini 5, o piesa de pe coloana sonora a celebrei trilogii "Nasul", precum si o melodie interpretata fara orchestra.
Probabil ca multi dintre cei prezenti aveam acelasi sentiment: acela ca timpul se oprise si nu mai exista nimic in afara lui Edvin Marton si a unei viori construite in urma cu 300 de ani...

Din fericire, vom avea posibilitatea de a-l reintalni pe Edvin Marton, mai curand decat am fi sperat. Anul viitor, in luna februarie, artistul va reveni in Romania si va acompania un show pe gheata sustinut de patinatori medaliati olimpic la Torino.



Cunoscut in Romania ca urmare a prezentei sale la gala laureatilor Campionatului Mondial de patinaj, unde a aparut pe gheata alaturi de medaliatul cu aur Evgeny Plushenko, Edvin Marton si-a inceput cariera cand avea numai trei ani. Patru ani mai tarziu, cand alti copii invata sa scrie si sa citeasca, el interpreta deja primele concerte de vioara compuse de Wolfgang Amadeus Mozart.

Pe parcurs, si-a desavarsit educatia muzicala si stilul interpretativ in strainatate, studiind la Moscova, Viena sau New York, iar anul acesta a castigat prestigiosul premiu Emmy, precum si "Vioara de Aur". De asemenea, a colaborat cu artisti renumiti, precum Phil Collins, Lou Bega, Seal sau Zucchero.



Dupa cum spuneam, acest subiect a suscitat curiozitatea a numerosi specialisti.
De altfel, nu putini au fost aceia care au incercat sa "plagieze" viorile Stradivarius, tratand lemnul cu diferite substante chimice si incercand sa obtina sunetul care s-a dovedit inimitabil. Altii, in pas cu tehnologia moderna, au creat programe pentru a studia sunetul cu ajutorul computerului si a-i descoperi acel "ceva".

Zadarnic, insa. Antonio Stradivari a luat cu sine secretul acustic. Particularitatea viorilor Stradivarius consta in deosebita claritate a sunetului, precum si in rezonanta acestuia, indiferent de tonalitate. Potrivit unor cercetari aprofundate, explicatia ar putea consta in forma viorii, precum si in substantele folosite pentru tratarea lemnului din care sunt lucrate. Dar aceasta nu este o certitudine... ci doar una dintre numeroasele ipoteze formulate in legatura cu acest subiect.