Despre beneficiile jocului de fotbal pentru doamne și domnișoare

Doamnelor, domnișoarelor, știm că traversați, acelea dintre voi care nu sunteți deja posedate de microbul fotbalului, o perioadă mai delicată care sosește, inevitabil, la fiecare patru ani din istorie

Cu înțelepciunea, cu răbdarea cu care v-a înzestrat Creatorul, veți ști să fiți tinere și să mergeți mai departe.

Dar! Chiar dacă poate nu mă credeți, să știți că există și beneficii ale jocului de fotbal care se resfrâng direct asupra domniilor voastre. O să vă dau unele exemple concret. De pildă, ați observat poate că fotbalul (românesc, dar nu exclusiv) atrage îndeobște tot ce e mai rău în femeile de pe piață.

Am convingerea că nu sunteți dintre acelea, femei-breloc dispuse să vă lasați posedate pentru milioanele virtuale ale unor fotbaliști de tot plânsul – altfel nu ați mai citi aceste rânduri. Fotbalul românesc ajută ajadar la paradoxala igienizare a spațiului public, fiindcă fauna care însoțește fotbaliștii numiți mai sus este izolată.

Lagărul în care se manifestă este tabloidul – este, e adevărat, un lagăr amplu. Iar tabloidul este, firește, pe alocuri, imund. De acolo puteți afla toate lucrurile nesemnificative despre ei și despre ele (mai ales despre ele).

Totodată, e bine că e așa, chiar dacă tabloidul e enervant, e excesiv, cotcodăcește toată ziua pe toate canalele media, îndeosebi televiziuni, unde deschiloțăreala, curvăsăreala show-urilor de noapte, a fost deja ridicată la rangul de artă. Așa le recunoaștem ușor, așa știm cum arată un anti-model, așa nu trebuie să fiți. Cum nu trebuie să fiți? Nu trebuie să fiți: nevastă din fotbal, lipsită de orice altă calitate, țoapă, manelistă și agresivă.
Nu trebuie să fiți: corvetă, coridor de trecere pentru golanii momentan plătiți regește, coridor de trecere spre abisul în care-și vor rata carierele. Nu trebuie să fiți: prelungirea inutilă a unor buze incapabile să articuleze coerent idei. Nu trebuie să fiți exact așa cum le vedeți pe acelea că sunt.

Fotbalul are această fatală putere de seducție: vinde iluzia că banii sunt câștigați nemuncit și că ei sunt numai buni de cheltuit copilărește pe toate prostiile. Dar trebuie să știți, în același timp, că nu e întotdeauna așa. Există printre fotbaliști și campioni adevărați – bărbați tineri (nu au cum fi altfel, la 35 de ani de obicei se lasă),  tipi evident sportivi, unii inteligenți și mai mulți decât ați crede culți.
Dar nu pentru asta îi veți iubi, ci pentru enunțul anterior – pentru că sunt campioni, pentru că luptă și pentru că înving. Unele dintre voi, cele dotate cu un superior organ al sensibilității, veți ști să recunoașteți și frumusețea în aceia care pierd, dar pierd cu stil, cu farmec, cu poveste.


Așadar, elementarul: fotbalul, deși poate părea stupid, iar uneori chiar este stupid, fascinează pe unii dintre bărbați până la obsesie. Voi însă veți ști să recunoașteți aici o obsesie venită din copilărie și o veți îngădui. De asemenea, exact cum am arătat mai sus, fiind foarte asemănător cu viața, fotbalul scoate din sexul tare (să-i spunem, din rutină, așa, deși, cum remarcă tot mai des cronicarii zilelor noastre, pe vremuri fotbalul chiar se juca între bărbați, nu între vedete, acum au lăsat-o mai moale cu bărbăția) fie ce e mai bun, fie e ce mai rău.  Nu există, cu siguranță, vreun campion care să decadă în mârlănie dacă femeia de alături (și care, cum știm, conduce) nu-l lasă.
Alegerea, ca de fiecare dată, e a voastră. Toți campionii lumii au fost, încă de la început, crescuți de femei.

8 Iulie 2014