Dieta anti-obezitate

Obezitatea a devenit o problema serioasa de sanatate publica in majoritatea tarilor puternic industrializate, ea afectand un segment de populatie in continua crestere. Inainte de orice, obezitatea trebuie considerata mai putin o problema de estetica si mai mult o problema de sanatate care atrage dupa sine complicatii medicale, dizabilitati temporare sau permanente, scaderea duratei de viata si, nu in ultimul rand, un cost mare pentru intreaga societate.

Asadar, o persoana obeza este predispusa la o serie intreaga de complicatii medicale: generale, cardio-vasculare, legate de anestezie, pulmonare, endocrino-metabolice, osteo-articulare, etc.

Din punct de vedere al modului de distributie a stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate:

Tipul I - distributia excesului ponderal este "armonioasa";

Tipul II - numit si obezitate ginoida, la care grasimea este repartizata mai mult pe zona inferioara a corpului (coapse, pelvis). Acest tip de obezitate este cel mai inestetic insa asociat cu cele mai mici riscuri medicale;

Tipul III - numit obezitate viscerala, la care grasimea se acumuleaza cel mai mult in organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai putin vizibil, insa riscurile pe care le implica asupra sanatatii sunt cele mai mari.

Tipul IV - cunoscut si sub numele de obezitate androida, la care grasimea se depune pe partea superioara a corpului. Acest gen de obezitate este specific in general barbatilor si are consecinte destul de serioase asupra sanatatii.

Pentru eliminarea obezitatii exista o strategie de tratament bine stabilita, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz. Primul pas consta in evaluarea istoriei medicale a fiecarui pacient, tratamente deja incercate, obiceiuri alimentare, profile psihologice si de comportament, influente profesionale si familiale. Urmatorul pas consta in stabilirea unui program alimentar combinat cu exercitii fizice, daca e cazul, la prescrierea unei medicatii ajutatoare, chirurgia gastrica fiind o optiune in functie de decizia medicului curant.

Ce este necesar sa se inteleaga de la inceput este faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului.

Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile fiecarui pacient.

O dieta echilibrata ar trebui sa acopere urmatoarele cerinte nutritionale: 12-15% proteine, 30-35% lipide si 50-55% glucide (carbohidrati). Atunci cand pierderea ponderala este impusa, aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor si frecventa meselor sunt principala preocupare pentru a obtine efecte durabile in timp.

Glucidele consumate trebuie sa fie in majoritate complexe, iar aportul celor simple trebuie redus cat mai mult cu putinta. Glucidele trebuie sa reprezinte cel putin o jumatate din aportul total de trofine (substante alimentare) intr-o zi, intrucat ele furnizeaza energie pentru desfasurarea activitatilor fizice si de asemenea calmeaza senzatia de foame. Caloriile provenite din glucide complexe sunt in general catabolizate, consumate si nu se vor depune in rezerve de grasime.

Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi (35%) in dieta este daunatoare, datorita cresterii riscului de hipercolesterolemie.

Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace. Atunci cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate, acesta se depune ca o ceara pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza circulatia sanguina. Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu, atunci cand circulatia cerebrala este blocata, se produc accidentele cerebrale.

Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestin si se adauga la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la cresterea productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de grasimi din dieta se poate mentine nivelul colesterolului sanguin total in limite normale. Grasimile din dieta ar trebui sa provina din: carne de pui sau de curcan, peste, lactate degresate partial, ulei de masline sau alune si seminte crude.

Proteinele pot fi consumate in proportie de maxim 15% din ratia zilnica de trofine. Este recomandat sa se consume atat proteine din surse vegetale, cat si animale. Proteinele animale se gasesc in carne si produse din carne, peste, oua si lactate. Legumele uscate sunt bogate in proteine, la fel cerealele si painea.

Necesarul de fibre, care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe si cereale. Fiecare masa ar trebuie sa contina un fruct si o leguma proaspata. Lichidele consumate trebuie sa aduca minim 1,5 litri de apa pe zi iar apa este singurul lichid cu adevarat necesar pentru organismul nostru.

Odata stabilite tipul si cantitatea alimentelor, este necesara schimbarea obiceiurilor alimentare avute anterior. Astfel gustarile cvasi-permanente, cantitatile excesive de lipide si volumul prea mare de alimente consumate in timpul meselor principalele vor disparea din noul mod de viata al pacientului obez. Sunt recomandate trei mese pe zi si cate o gustare intre mese; este foarte important ca fiecare masa sa se desfasoare intr-o atmosfera relaxata, pozitiva, fara graba.

Indicatiile precise si la obiect in legatura cu regulile de alegere a alimentelor si cantitatile optime, vor fi determinate de particularitatile fiecarui individ.