Tragedia Germanwings. Câtă suferinţă poate provoca nebunul de lângă tine

Ce se poate spune despre tragedia prăbuşirii avionului Germanwings? Faptul că cele mai negre gânduri au fost adevărate. Un nebun a luat viaţa altor 150 de oameni care s-au nimerit în cursa pe

Ce se poate spune despre tragedia prăbuşirii avionului Germanwings? Faptul că cele mai negre gânduri au fost adevărate. Un nebun a luat viaţa altor 150 de oameni care s-au nimerit în cursa pe care el ar fi trebuit s-o ducă la destinaţie.

Constatăm că cel mai mare pericol al zilelor noastre vine din reacţiile oamenilor care îşi pierd minţile. Să ne amintim de tragedia din Oslo când  Anders Breivik a ucis cu sânge rece 92 de persoane, avem atentatele de la Paris, în SUA, copiii se duc cu arme la şcoală şi fac adevărate carnagii, tragedia de la Virginia Tech şi multe altele.

Aproape că nu e lună în care să nu existe o încercare de ucidere în masă, fie atentate teroriste, fie atentate psihopatice.

Cumva, cele mai mari ameninţări la adresa siguranţei individuale au devenit nebunia şi fanatismul religios.

Credinţa mea e că piloţii companiei germane au observat că e ceva în neregulă cu tânărul Andreas Lubitz. Era imposibil să nu-şi dea cineva seama că e ceva în neregulă cu el. Avea probleme de cel puţin şase ani. Aparent, a rupt recomandarea medicului şi s-a urcat în avion deşi i se prescrisese concediu medical.

Tot acest sistem complicat care înseamnă o companie aeriană a cedat din cauza faptului că, de multe ori, managerii nu-şi asumă deciziile şi preferă să nu meargă până la capăt de frica unui proces sau de teama de a nu greşi şi de a-şi pierde slujba.

Sunt convins că se ştia de problemele co-pilotului. Era zi de zi acolo, dar nimeni nu şi-a riscat poziţia şi nu şi-a asumat să raporteze că are probleme, nici formal şi nici informal.

Dacă ne uităm în jurul nostru, la locul nostru de muncă, la şcoală, acasă, vedem oameni care suferă, dar, de cele mai multe ori, evităm să vorbim cu ei, să ne interesăm de soarta lor, păstrăm distanţa. Dar un şef, un manager nu trebuie să neglijeze starea de sănătate a angajaţilor şi mai ales starea psihică.

Astăzi, toţi cei care ar fi trebuit să-l oprească pe Andreas Lubitz să urce în avionul blestemat sunt responsabili sau se simt responsabili. Gestul unui om nebun nu a distrus doar vieţile pasagerilor aflaţi la bord ci şi sutele de vieţi ale celor care au supravieţuit, rude, prieteni, colegi de muncă, la asta se adaugă şi prestigiul pulverizat al companiilor Lufthansa şi Germanwings câştigat în 60 de ani de serviciu în domeniul transportului aerian.

Ce dezastru poate provoca un om cu probleme psihice!