De vorba cu Ioan Andrei Ionescu despre “Fals tratat de mântuire a sufletului”

Aproape toată învăţătura pe care o transmite Toma celui mai tânăr 'ucenic' al său este una a răzbunării şi ameninţărilor, sperând să facă din acest tânăr un 'Vânător de securişti'. Toma ia contact cu un dosar care pare să aducă în prim-plan nu numai colaborarea cu Securitatea a unei feţe bisericeşti - părintele Iustin, dar chiar un act criminal.

În 1988, un tânăr student trecut la monahism a comis un act de suicid. Toma este convins ca bătrânul călugăr este implicat în sinuciderea novicelui. Cei doi urcă la chilia părintelui Iustin, într-o peşteră aflată pe un vârf de munte. La finalul acestei confruntări de convingeri şi energii umane, niciunul dintre cei implicaţi nu va mai fi la fel ca înainte".

Cum a reușit personajul Toma să îl schimbe pe Ioan Andrei Ionescu, actorul care îi dă viață, ne spune chiar el.

 
La ce să ne așteptăm de la un “Fals tratat de mântuire a sufletului”?
La o combinație de thriller și film de acțiune împănată cu dialoguri la limita dintre viul cotidian marcat de trecut, umor filozofic și confruntări pe teme politico-religioase.

Cum se simte mai bine succesul, in sala de cinema sau la teatru?
Eu prefer să urmaresc procesul chiar și atunci când culeg “roadele”. Parcă tot la teatru e mai frumos când ies la aplauze. Ce fac eu își găsește răsplata imediat.

Filmul lui Nicolae Margineanu are ingredientele unei drame. Dar si pe cele ale unui film de arta. Unde ai incadra tu pelicula?
Nu există artă fără dramă și comedie care să se potențeze reciproc. Filmul maestrului este unul complet. Cred că va rămâne în cinematografie ca un film de artă

Joci alături de Maria Ploae, o actriță extrem de îndrăgită. Cum a fost relația voastră pe platourile de filmare?
Minune de femeie. O ador. Este un suflet curat și un artist care te inspiră fără să facă vreun efort pentru asta. Ne-am înțeles din priviri. Așa s-a născut una dintre cele mai frumoase secvențe din film.

In film apare si Valentin Uritescu, o prezenta rara pe marele ecran. Susțineți împreună o scenă memorabilă. Cum e colaborarea cu acesti mari actori? Te ajuta sa mai sedimentrezi ceva in meserie?
Sigur că da. Lucrul cu sine, șlefuirea nu se opresc niciodată. Astfel de întâlniri mă îmbogățesc înmiit.

Este o onoare și o bucurie să ai acest privilegiu de a mărturisi propria-ți artă alături de un artist de asemenea calibru.

În afară de cinema, în această toamnă are premiera Romeo și Julieta a TNB. Ce rol joci, cât ai repetat pentru el și cât de greu este să te împarți între marele ecran și scândura sălii de teatru.
Nu am crezut că voi fi nevoit atât de curând să joc tatăl Julietei. Asta în ciuda faptului că propunerea regizorului Yury Kordonsky este una modernă. Mă simt ca un frate mai mare al Julietei. Programul cu acest mare regizor detalii internațională a fost unul intens în care începutul și finalul verii ne-au lipit de scândură.

Cât despre proiect, e minunat. Ne bucurăm de scenografia lui Dragoș Buhagiar, dar și de un casting echilibrat si puternic.

Va fi un spectacol de succes. Și da, e dificil să îți reordoneze mintea, instrumentarul în funcție de meseria de film sau teatru. Dar parcă mai dificil este să joci în fiecare seară altceva. Personajele mele, îmi place să cred, nu seamănă unul cu celălalt. Dar artistul se obișnuiește cu orice, ca de aia e artist. De fapt asta e si masura talentului fiecaruia, viteza de adaptare, nu? Există întrebarea aceea stupidă pe care eu urăsc: cum ești, ești bine? Răspunsul meu preferat este: Sunt!