dureri rectale - povestea unei traume
-
0 0CiprianTudor said:Din pacate si eu am trecut prin asa ceva si daca este cineva interesat de mai multe detalii ma poate suna oricand la nr. de tel 0742.232.020 deoarece am avut 5 operatii in tara la spitale diferite, va recomand sa nu faceti prostia pe care am facut-o eu....este sub orice critica sistemul nostru medical in privinta asta, eu m-am facut bine 100% dintr-o operatie in strainatate...pentru pers cu posibilitate si nu numai va recomand sa faceti acelasi lucru, daca nu ani o sa va chinuiti pe la noi...trist dar adevarat. In concluzie 5 ani m-am chinuit ca un vierme la noi in tara si in mai putin de o luna am fost alt om in strainatate cu costuri la vremea respectiva de pana in 3000€.
-
Iti dorim multa putere si liniste...cum te simti astazi? Eu sincer cand am citit ma gandeam ca merg la un chirurg sa imi taie jos tot de acolo...cum ai putut rezista atat....incredibil
https://doctorbartos.ro/
Acest mesaj a fost editat de către StefaniaM: -
Bonitta said:Ma numesc M., am 39 de ani si locuiesc in Bucuresti. M-am hotarat sa scriu despre trauma psihica si fizica prin care am trecut timp de 2 ani de zile si sa ofer totodata prin povestea mea, informatii utile si pretioase pe care eu nu le-am gasit in decursul cautarilor mele disperate pe parcursul acestor ani si pe care le-am capatat in urma nenumaratelor experiente cu medicii de specialitate din Bucuresti. De asemenea, stiu ca foarte multa lume se confrunta la ora actuala cu probleme proctologice (hemoroizi, fisuri anale etc) din cauza vietii pe care o traim marea majoritate dintre noi: ore intregi de stat pe scaun la serviciu, sport mai deloc.
Sper ca administratorii forumului sa ma lase sa scriu in totalitate povestea mea.
Totul a inceput in septembrie 2015, proaspat mutata in casa noua si cu o multime de probleme pe cap de la serviciu. Intr-o zi am inceput sa am niste scaune foarte ciudate (mari in dimensiuni si diametru) care m-au pus pe ganduri. Am facut o coprocultura, nu a iesit nimic. In urmatoarele zile am inceput sa am dureri in rect (in interior, pe partea stanga).Mi-am facut programare la Regina Maria, la dr. Bogdan Barta, care m-a consultat, punandu-ma sa stau in pozitie capră(!!!) Si care mi-a spus ca nu simte nimic la tuseul rectal.Concluzie – nu am nimic, dar ca sa nu plec cu mana goala, mi-a dat o reteta cu unguent rectal, specificand la diagnostic – eroziune canal anal (!!!)
Durerile mele se accentuau din zi in zi, desi foloseam tot felul de unguente si supozitoare. Nu prea mai aveam o viata normala, nici acasa nici la birou. Nu puteam sa stau in sezut pe scaun, aveam dureri. Fiecare zi era un calvar. M-am programat la un alt proctolog (la marele centru de excelenta in proctologie Medlife) – dl. Golia Ciprian, care mi-a vorbit frumos, m-a tratat elegant, mi-a facut videoanuscopie, dar.... N-a gasit nimic,... “poate doar o papila inflamata”, a spus dansul. Si uite asa am primit o alta reteta, cu alt diagnostic (papilita) si un alt tratament (cu antibiotic de data asta si supozitoare diclofenac). Am luat si tratamentul asta, fara rezultat.
Trecusera deja trei luni cu dureri continue. Pe 24 decembrie 2015 cand toata lumea imopodobea bradul sau cumpara cadouri de craciun, eu aveam o alta programare tot la „centrul de excelenta”, de data aceasta la seful centrului – dl. Adrian Ghenea, un om care nu si-a insusit cei 7 ani de acasa, care m-a luat la per tu si m-a intrebat pe un ton de superioritate „da’tu de ce-ai mai venit si la mine? Ca vad ca ai fost si la colegul meu care ti-a zis ca nu ai nimic!” I-am explicat ca daca nu as fi avut nimic, nu aveam nici o durere si ca am venit la el pentru ca era seful clinicii si se presupunea ca era cel mai experimentat. Printre altele, m-a intrebat daca nu cumva mi-am bagat ceva in anus, daca am facut s...x anal,...abia stapanindu-mi lacrimile de jena si de frustrare, i-am explicat ca nu e cazul de asa ceva, ca sunt o femeie serioasa. Mai de mila, mai de sila, m-a invitat pe pat sa-mi faca anuscopie. Bineinteles ca nu gasise nimic. L-am rugat sa-mi dea un indiciu unde anume sa merg sa ma investighez, daca durerea nu era din dos - (urologie, neurologie, ginecologie etc) mi-a replicat intr-un mod persiflant ca „treaba cu doctorii e ca profesorii de limbi straine, unul stie engleza, altul franceza...” Si ca nu poate sa-mi zica el unde sa merg sa ma caut. Am plecat de acolo plangand. Nu fusesem niciodata mai umilita ca atunci. Ma intrebam cu ce am gresit sa suport durerile si umilintele alea.
Craciunul a trecut... La fel si revelionul si toti sfintii de dupa... Cu aceleasi dureri.
In ianuarie 2016, m-am hotarat sa merg la o clinica specializata pe asemenea afectiuni, clinica laurus medical, de data asta la o doamna (dna.dr. Mihaela Pintilie). Dansa, in urma videoanuscopiei, mi-a gasit intrarectal o fisura anala, 5 hemoroizi si o papila hipertrofica (!!!!) Eram totalmente naucita! Cum e posibil ca ceilalti sa nu fi vazut nimic si aici sa se fi vazut atatea chestii... (oare asa o fi? Ma intrebam eu), dar nu am stat prea mult pe ganduri, fiind impinsa de atata suferinta, am acceptat propunerea de ligaturare a hemoroizilor, excizia prin cauterizare a papilei hipertrofice iar pt fisura mi-a dat o crema. La fiecare hemoroid ligaturat (se ligatureaza unul cate unul la diferenta de cel putin o saptamana intre interventii) aveam dureri cumplite. Faceam bai de sezut de 2/3 ori pe zi sa mai aline durerea si luam detralex si multe analgezice. Asa m-am petrecut perioada ianuarie- aprilie 2016, sperand la o vindecare .... Ca macar de pasti sa pot sta cu familia la masa..... Fisura s-a inchis in urma folosirii unguentului dat (o reteta facuta de ei), iar papila hipertrofica a cauterizat-o.
Dupa ultima interventie facuta, eu tot acuzam dureri... Am revenit la dna doctor explicandu-i situatia. A ridicat din umeri spunand ca nu stie ce este si ca s-ar putea sa fie endometrioza rectala (dupa ce i-am comunicat istoricul meu medical de endometrioza operata pe ovarul drept). Ma simteam de parca tot cerul cazuse pe mine.... Dupa atata suferinta, sa nu fi fost hemoroizii de vina?? Atunci de ce mi i-a scos? Oare era cazul sa-mi faca toate procedurile alea? Toate intrebarile/indoielile mi se invarteau in cap.
Am inceput sa fac nenumarate analize/ investigatii: ginecologie – toate investigatiile posibile, ecografie abdomen, ecografie parti moi, dermatotogie, doua colonoscopii, 1 rmn coloana, 5 rmn de pelvis-zona rectala, analize complexe de sange, markeri tumorali etc. Toate erau in parametrii normali, nu se evidentia nimic. Pe masura ce veneau rezultatele, deveneam din ce in ce mai anxioasa ... Tot timpul imi repetam obsedant : de ce nu imi gasesc ce am??? De ce???
Pe langa analize, am tot cautat cauza durerii mele mergand de la un doctor la altul, cu sau fara recomandare... Fiecare spunea si presupunea altceva .... Am ajuns si la dl dr. Gabriel Matei - chirurg la Medlife care, dupa ce a marturisit ca nu stie ce am (fizic) mi-a zis ca s-ar putea sa fie nervii din zona lezati ca urmare a ligaturarilor facute. Adica, cu alte cuvinte nu exista remedii, doar ceva terapii, dar nici alea cunoscute.am plecat si de aici plangand, am crezut ca viata mea normala se sfarsise in momentul ala.
Am ajuns, prin recomandare, si la Mircea Beuran – seful sectiei de chirurgie de la spitalul Floreasca. I-am spus si dansului povestea si l-am rugat sa ma ajute. Nu m-a consultat si nu s-a uitat pe teancul de analize.Mi-a dat o hartiuta cu trimitere pentru colonoscopie la dl. Dr. Gabriel Constantinescu – seful sectiei de gastroenterologie de la spitalul Floreasca, o somitate in domeniu din cate am inteles. Dupa colooscopie (care nu a fost deloc dureroasa in comparatie cu prima, unde am simtit ca mor de durere, fiind facuta doar cu sedare), dl. dr. a venit la mine, s-a uitat fix in ochii mei de parca s-ar fi uitat la o nebuna cu dureri inchipuite, si mi-a spus: „tu nu ai nimic! Ai inteles?? Esti sanatoasa tun! Colonul tau e curat!” Mi-a recomandat psihoterapie si tratament cu spasmomen si gabaran pentru dureri rectale neuropate.
Mai era o saptamana pana la vacanta de vara, disperarea mea si deznadejdea ajunsese la cote maxime. Trebuia sa existe ceva, macar un calmant sa mi se faca.... Imi spuneam eu. M-am intors la Beuran rugandu-l sa-mi faca niste injectii cu calmant. Nici nu banuiam cat e de traumatizant... Mi-a facut 3 injectii in anus si pe langa anus... Oribil... Iar dureri.... Cand am intrebat cu ce substanta sunt si cat dureaza, mi-a spus ca sunt cu xillina (!!!) Si ca dureaza cateva ore (!!!). Si eu care crezusem ca imi face un calmant care sa ma tina macar o saptamana... Nici nu am apucat sa ajung la masina (impleticindu-ma putin) ca iar simteam durerea (durerea asta era de fapt un amestec de senzatie de corp strain undeva localizat inauntrul rectului, pe partea stanga, senzatii de arsuri, usturimi). Aceste senzatii/dureri le aveam tot timpul de cand ma trezeam si pana ma culcam. Noaptea nu simteam disconfort, deci macar ma puteam odihni, la scaun nu aveam dureri, ci un pic jena, nu aveam alte scurgeri rectale).
Ma simteam singura in toata nebunia asta care mi se intampla. Eram convinsa ca era ceva de natura proctologica, dar dupa tot ce citisem, nu reuseam sa incadrez simptomele strict pe o anumita patologie. Doar mama ma credea (ca am ceva organic), sotul meu nu. Imi spunea de nenumarate ori ca am facut atatea analize si investigatii care nu au relevat nimic, ca a vazut cu ochii lui imaginile colonului meu pe monitor (a fost si el prezent la colonoscopie) care era curat si ca toti doctorii aceia nu erau nebuni. (deci eram eu nebuna? Ma gandeam in sinea mea)
Toata nebuloasa asta ma innebunea. Durerea si cauza ei devenise o obsesie pentru mine. Zi de zi traiam pentru a citi, a descoperi, a gasi ceva asemantor cazului meu in speranta ca voi gasi cauza durerii si ma voi vindeca. Am citit tot ce se putea citi in lb. romana, engleza, franceza, italiana si un pic spaniola. Eram disperata. Se apropia vacanta de vara in grecia si eu de-abia puteam sta in picioare de durere (ca in fund nici nu se punea problema).
Pe la inceputul lui iulie 2016 am plecat in vacanta. Incepusem sa iau tratamentul prescris de dr. Constantinescu pentru dureri neuropate. Eram zombi, dormeam pe mine si eram ametita, asta a fost tot efectul. Am dormit in masina aproape tot drumul, cu picioarele pe bordul masinii. Altfel nu puteam sta de durere. Am ajuns in grecia, starile mele erau foarte diferite, uneori ma lasa durerea, alteori revenea in forta. Doar in pozitie orizontala ma simteam mai bine. Asa ca stateam mai mult pe sezlong. In apa de la piscina nu puteam intra pentru ca ma ustura teribil (apa piscinei era o combinatie de apa de mare cu clor). Asta a inceput sa-l puna pe ganduri si pe sotul meu.
Spre sfarsitul sejurului starea mi se agravase, nu mai puteam dormi nici noaptea, aveam frisoane, o stare de rau general, nu am mai putut iesi nici din hotel. M-am mobilizat si mi-am facut o alta programare la un proctolog cu recenzii f. bune pe internet, medic, conf. Univ.dr. la spitalul Fundeni – Sorin Andrei. In disperare de cauza, ma programasem si la un clarvazator.
Pe 14 iulie ne-am intors in tara. Eram epuizata fizic si psihic dupa noptile nedormite, durere si drumul lung parcurs. A doua zi m-am prezentat la consultatie la dr. Sorin Andrei caruia ii multumesc pentru tot ajutorul. Cu lacrimile in ochi i-am povestit putin din ce simteam spunand-ui ca nu sunt nebuna. Acesta, dupa o simpla anuscopie, mi-a descoperit ca aveam o fistula perianala simpla oarba, (adica nu se putea vedea intrucat era ascunsa intre pliurile intestinului). In momentul ala eram fericita, (in sfarsit am gasit un doctor care mi-a descoperit cauza durerii), dar si intrigata (cum era posibil dupa atatea investigatii sa nu se fi observat????). Dr. mi-a spus ca o astfel de fistula nu este vizibila nici la rmn, nici la colonoscopie si ca trebuie sa fac operatie - fistulotomie. Nu mai puteam astepta, l-am rugat sa ma opereze cat se poate de repede. A doua zi m-a chemat la operatie.
Nu ma prevenise nimeni ce inseamna fistulotomie si ce dureri ingrozitoare sunt dupa. Poate ca a fost mai bine ca nu am stiut dinainte ....
M-a operat aproape „pe viu”, facandu-mi doar injectii locale cu xilina, ca sa imi verifice functia sfincterului si sa nu-l sectioneze. Toata operatia a durat in jur de 45 minute, dupa care mi-a bagat o mesa in rect si am asteptat undeva pe un pat in alt cabinet vreo ora jumate sa vada cum ma simt. Am plecat acasa, urmand sa ma intorc a doua zi pentru pansat.
Au urmat 1 luna de zile de dureri suicidale. Durerile paroxistice erau mai ales la pansat. Urlam efectiv de durere. Primul scaun a fost horror, mi-era frica efectiv sa merg la toaleta, cred ca faceam atacuri de panica. Tremuram din toate incheieturile si ma lua cu transpiratii. Tot ce am trait in acele zile se poate rezuma in doua cuvinte durere si frica. Durere la pansat, durere la scaun, frica sa am scaun, frica sa nu ma constip sau invers, frica sa nu mananc prea mult sa nu am scaune dese/consistente, frica sa nu am scaun pana nu venea sotul acasa sa ma panseze, etc. Eu nu am putut singura sa ma pansez, el a fost cel care m-a ajutat, a fost langa mine in tot timpul ala, demonstrandu-mi pana la urma ca a gresit ca nu a crezut in mine.
Pe 24 octombrie am primit verdictul: vindecata! Desi... Eu inca simteam un disconfort. Am inceput sa citesc acatistul maicii domnului rugandu-ma sa imi treaca durerile. Au urmat 3 luni de zile in care m-am simtit ok – noiembrie, decembrie si ianuarie. In ianuarie 2017, am avut un nou un scaun de dimensiuni f. mari urmat de diaree, moment in care am simtit o usturime si o durere. M-am intors la medic, care mi-a spus ca am o iritatie a mucoasei anale, ca nu e grav, mi-a dat tratament cu supozitoare cu cicatridina 10 zile, bai de sezut cu bicarbonat. Dupa cele 10 zice de tratament, durerea persista (senzatiile erau similare cu cele pe care le avusesem inainte). M-am dus din nou la medic spunandu-i ca inca am dureri, atitudinea lui fiind de data asta destul de ciudata, facand o remarca de genul ca „astfel de oameni ca dvs o sa-si ingroape repede sotul”.
Am plecat cu lacrimile in ochi, deznadajduita.
Am ajuns din nou printr-o recomandare la un medic chirurg de la spitalul Floreasca – dl. Dr. Constantin Oprescu – un mare om, care si el a fost de parere ca oamenii nu vin degeaba la doctor, si ca la mine exista o suferinta. Mi-a facut o schema din nou cu investigatii necesare: din nou rmn, investigatii dermatologice si ginecologice. M-a ajutat sa fac rmn-ul in spital, apoi m-a trimis la o dermatoloaga care a fost socata de povestea mea, m-a consultat local si mi-a zis ca ce am eu nu e de natura dermatologica. Am fost la ginecologie, mi-am repetat toate analizele, nu a iesit nimic relevant.
M-am programat din nou la clinica Laurus, de data asta la dr. George Pariza. M-a consultat, nimic. Mi-a dat un tratament prin excludere. Adica iar metronidazol cu diclofenac si apoi, daca nu are efect, lyrica pentru dureri neuropate. Am urmat ambele tratamente, fara niciun rezultat, insa cu multe efecte adverse.
Am plecat in Ungaria la un doctor chirurg – Ottlakan Aurel, la un un spital din Gyula, un medic foarte amabil. M-a consultat si a gasit ... O fisura anala! Mi-a dat tratament cu supozitoare 3 saptamani si mi-a spus sa-l sun daca nu trece sa-mi recomande un proctolog in Budapesta. Mi-a zis ca s-ar putea sa am boala Chron un faza incipienta.
Intoarsa acasa, supozitoarele nu le-am putut folosi pentru ca ma ustura foarte tare de la ele. Am incercat in schimb cu unele de la plafar din 7 plante care mi-au ameliorat pe alocuri starea.
Intre timp la analizele de fecale mi-au iesit anticorpii antinucleari pozitivi. Asta insemna o boala autoimuna si calprotectina usor pozitiva (insemnand boli inflamatorii intestinale - boala Chron, diverticulita sau colita ulcerativa). Am facut alte analize mai amanuntite, nu au iesit markerii pozitivi pentru boli autoimune. Intre timp, mi s-a descoperit ca am si helicobacter pylori. Mi s-a recomandat sa merg la un gastroenterolog. Acesta mi-a spus in esenta ca durerile mele rectale nu au nicio legatura cu h.b. si ca multa lume traieste cu acesta bacterie bine-mersi. Mi-a dat trimitere sa repet rmn-ul pentru zona rectala (al saselea!!) spunandu-mi ca nu toti medicii stiu sa interpreteze un rmn si ca persoana la care ma trimite este f. buna. L-am facut si p-asta,... Degeaba.... Nimic relevant.
Eram disperata, nu stiam incotro s-o mai apuc. Am incercat sa mai merg la un proctolog, si asta renumit – dr. Gabriel Mitulescu, care dupa 1 ora jumate de asteptat la usa cabinetului sau particular, m-a tratat foarte expeditiv, nu a avut macar bunavointa sa ma asculte, avea un chestionar in fata si bifa raspunsurile. Or, simptomele mele nu se incadrau total in tipologia patologica. Mi-a facut control, nu a descoperit nimic, diagnosticul lui fiind de durere cronica anala idiopatica. (adica nu se cunoaste care este cauza), recomandandu-mi psihoterapie, moment in care m-am enervat si i-am spus ca si alt dr. mi-a recomandat psihoterapie si dupa o luna de zile ma operam de fistula! Cum e posibil ca un doctor sa-ti spuna ca ai fisura rectala si altu sa-ti spuna ca ai durere idiopatica??? E strigator la cer!!!
Am inceput si psihoterapia, nu pentru ca mi-a spus nu stiu ce doctor, ci pentru ca am realizat ca psihicul meu a cedat. Toata nebunia asta dintr-un doctor in altul, toata suferinta si frica acumulate, disperarea si deznadejdea au pus amprenta intr-un mod evident. Nici eu nu ma mai recunosteam.
In iunie 2017 am fost la alt doctor la Victor Babes - Bumbac Alexandru, care in urma anuscopiei mi-a spus ca as avea hemoroizi gradul II si III congestionati (!!!!)
Mi-am facut o alta programare la clinica ok Medical, vorbind in acelasi timp cu sotul sa merg si la Cluj la o clinica si vorbisem in paralel si cu medicul din Ungaria sa ma ajute cu o programare la cel mai bun proctolog din Budapesta. Eram disperata, timpul trecea foarte repede si se apropia iar concediul. Plangeam aproape in fiecare zi, durerile erau permanente, numai noaptea ma mai lasau, ajunsesem sa nu mai am o viata normala: nu puteam sta la masa cu familia, nu puteam sta la birou, nu puteam sa am alte activitati, nu spectacole sau filme, nu restaurante, nu plimbari, nu sport. Abia asteptam sa ajung de la birou acasa sa pot sta in pat (lungita ma mai lasa uneori durerea). Nu se poate spune ca mai traiam .... eu existam si atat.
Mi-am cumparat miere de Manuka si am inceput sa iau in fiecare dimineata cate o lingurita, mai mult gandindu-ma ca poate scap de helicobacter pylori si ma rugam incontinuu la Dzeu. Intre timp am facut si o infectie urinara urata pentru care am facut tratament cu antibiotice. Ma gandeam ca poate are vreo legatura infectia cu durerile mele, pentru ca ele erau asociate si cu senzatie de continua urinare.
Inainte cu o zi de programarea la clinica ok Medical, am observat o usoara ameliorare a durerii, in ziua cu programarea chiar m-am simtit binisor, dar nu m-am entuziasmat, ca am mai avut anterior operatiei zile de falsa acalmie.
Dupa ce si acest medic mi-a confirmat ca nu am nimic (nici macar acei hemoroizi pe care mi -i vazuse medicul anterior), aratandu-mi pe monitor (in urma videoanuscopiei) ca in zona nu mai erau decat cicatricile de la interventiile avute .... am avut un declic. Am zis GATA!! Nu mai fac nimic, nu ma mai caut niciunde, nu mai aplic nimic local (unguente sau supozitoare). Cum o vrea Dzeu!
Am inceput sa ma simt din ce in ce mai bine, iar astazi pot sa spun ca sunt ok. Nu stiu ce mi-a facut bine. Cert este ca, din tot ce am studiat pana acum pe acest subiect, pot spune urmatoarele:
- exista fistule perianale cu un singur orificiu (in rect) fara orificiu exterior, si fara puroi
- exista fistule (se numesc oarbe) care nu se vad la RMN sau colonoscopie
- exista probabilitatea (nu stiu cat la suta dintre cei operati) ca printre efectele adverse ale interventiilor chirurgicale in zona perineu-rect sa existe si dureri cronice postoperatorii de lunga durata; medicii nu prea avertizeaza asupra acestui pericol pentru ca procentul este, din cate am citit, destul de scazut.
Sper sa foloseasca povestea mea. -
buna ziua, daca imi poate raspunde bonita sau cineva ,cu simptome identice ma confrunt si eu ,am facut acum un an ligaturi hemoroizi si de atunci exact la fel sunt ca doamna care a scris.Am vizitat numerosi proctologi fiecare cu parerea lui ,majoritatea nu vad nimic la videoanuscopie.Unuk singur a vazut fisuri ,de care a incercat sa ma trateze cu crema diltiazem dar eu tit nu s bine .In acelasi timp am mers la alti dr in orașe diferite si nu vedeau fisura.Nu stiu ce sa mai cred.Eu simt tot asa pe stanga intraanal rectal nu stiu,ceva parca ma zgarie ,inteaow ustura arde.Uneiri parca e in stinghia piciorului inghinal.Alteori sus spre coccis .Locul in care simt ,este locul unde a fost w 2 a ligatura si la punerea elasticului m a durut .Nu stiu ce s a intamplat atunci.Ultimul dr vazut recent mi a recomandat colonisc desi am facut in 2020. Am si colon mai lung si diverticuli in sigmoid si imi e frica de colono.Urmeaza sa fac un rmn pelvis nativ.Deci nu mai rezist cu aceste simptome