Insarcinata la 19 ani, cum ii spun mamei?
-
2 2Buna! am aproape 20 de ani si sunt insarcinata in 22 saptamani... Nu am avut puterea sa fac avort asa ca sunt intr-o situatie ciudata. Tatal copilului e fericit si abea asteapta, mama nu stie nici de relatia mea cu el, nici de sarcina. EL este angajat si are un salar de aproape 3000 de lei, nu bea, nu fumeaza, mama nu il suporta.
Imi e frica de mor... nu am curaj sa ii spun mamei pentru ca, desi stiu ca isi doreste un nepot, nu il vrea acum. Sunt si studenta in anul 2 si deocamdata stau la camin. A mai fost cineva intr-o astfel de situatie? cum ati procedat? ce sa fac? -
dadeundee said:Buna! am aproape 20 de ani si sunt insarcinata in 22 saptamani... Nu am avut puterea sa fac avort asa ca sunt intr-o situatie ciudata. Tatal copilului e fericit si abea asteapta, mama nu stie nici de relatia mea cu el, nici de sarcina. EL este angajat si are un salar de aproape 3000 de lei, nu bea, nu fumeaza, mama nu il suporta.
Imi e frica de mor... nu am curaj sa ii spun mamei pentru ca, desi stiu ca isi doreste un nepot, nu il vrea acum. Sunt si studenta in anul 2 si deocamdata stau la camin. A mai fost cineva intr-o astfel de situatie? cum ati procedat? ce sa fac?Capul face, c---l trage. Mah, cand va citesc pe aici ca ramaneti gravide ma umfla rasul, in timpurile astea bogate in informatii si metode contraceptive chiar sunteti de tot rasul.
Spune-I mamei bucuria cat mai curand ca timpul trece rapid, o sa se vada si va fi mai urat.
Esti studenta, deci nu lucrezi, cum te gandesti sa-l cresti? I-l pasezi mamei, pfff sa vezi ce fericita va fi!!! -
dadeundee said:Buna! am aproape 20 de ani si sunt insarcinata in 22 saptamani... Nu am avut puterea sa fac avort asa ca sunt intr-o situatie ciudata. Tatal copilului e fericit si abea asteapta, mama nu stie nici de relatia mea cu el, nici de sarcina. EL este angajat si are un salar de aproape 3000 de lei, nu bea, nu fumeaza, mama nu il suporta.
Imi e frica de mor... nu am curaj sa ii spun mamei pentru ca, desi stiu ca isi doreste un nepot, nu il vrea acum. Sunt si studenta in anul 2 si deocamdata stau la camin. A mai fost cineva intr-o astfel de situatie? cum ati procedat? ce sa fac?
Cu tact. Il iei pe Gicutu de mana , o inviti pe mama in oras si ii dai vestea.
Nu stiu cum o va primi, desigur ca nu e fericita ca o sa iti intrerupi studiile.
Faza buna e ca il ai pe Gicutu langa tine, faza proasta va incepe cand va aparea bebelul iar tu mai ai de invatat, si de spalat, si de spalat budigai, etc,etc.
-
white_storm2 said:
Capul face, c---l trage. Mah, cand va citesc pe aici ca ramaneti gravide ma umfla rasul, in timpurile astea bogate in informatii si metode contraceptive chiar sunteti de tot rasul.
Pe vremea lui Ceausescu intelegeam. Nu erau informatii, nici mijloace contraceptive. Trebuie sa fii extrem de naiva, ca sa folosesc un eufemism, ca sa ramai gravida daca nu asta e scopul tau. Cabinete ginecologice si de plannind familial sunt oriunde intorci capul.
Cum credea ca vin copiii? O ruga de barza???
-
carmen008 said:
, faza proasta va incepe cand va aparea bebelul iar tu mai ai de invatat, si de spalat, si de spalat budigai, etc,etc.
Mai adauga: leganat, nopti pierdute, dimineti cu biberoane de pus la fiert, somn sfasietor dar nu poti sa te intinzi ca ala micu' urla de colici sau ca ii ies dintii, cearcane de juma de fata. Asta cand e copilul sanatos. Daca se mai imbolnaveste, a rupt-o-n fericire! Doar cu ajutor din partea parintilor poate duce la capat facultatea.
-
Da, da neaparat s-o invite pe mama in oras cand ii da vestea cea mare, poate acolo se sfieste s-o lipeasca de pereti. Pai cum vine asta, ma-sa investeste in viitorul fiicei si ea si-l ruineaza singura?
Da' io n-am priceput ce legatura are salariul viitorului tatic cu toata povestea. Ca tu stai la camin, el lucreaza si sta in casa lui... -
Draga mea un bebe e un dar dela D-ZEU,cu siguranta nu vei trai toata viata legata de mama ta,daca tu esti fericita si ea ar trebui sa simta la fel,fa-ti curaj si stai de vorba ce ea ,numai o mama te poate intelege si sustine.Financiar taticul e stabil,daca va intelegeti si comunicati veti depasi orice obstacol ,copilul este o binecuvantare.Cunosc femei care dupa un avort n-au reusit sa mai ramana insarcinate,femei care incearca de ani de zile sa faca un bebe ,femei care si-au pierdut copilul si-si doresc cu disperare un bebe mic dar din pacate nu mai pot avea.Din ultima categorie fac si eu parte si-ti dau un sfat de mamica aflata in suferinta care de 8 saptamani isi jeleste fiul;un copil e un dar divin ,e suflare din tine,o bucatica din inima ta,as renunta la toate mamele din lume pt dragostea neconditionata a unui bebe mic si crede-ma ca se merita,DACA MAMA TA FACEA AVORT,TU CE ERAI ASTAZI?
-
BOGDY.2000 said:Draga mea un bebe e un dar dela D-ZEU,cu siguranta nu vei trai toata viata legata de mama ta,daca tu esti fericita si ea ar trebui sa simta la fel,fa-ti curaj si stai de vorba ce ea ,numai o mama te poate intelege si sustine.Financiar taticul e stabil,daca va intelegeti si comunicati veti depasi orice obstacol ,copilul este o binecuvantare.Cunosc femei care dupa un avort n-au reusit sa mai ramana insarcinate,femei care incearca de ani de zile sa faca un bebe ,femei care si-au pierdut copilul si-si doresc cu disperare un bebe mic dar din pacate nu mai pot avea.Din ultima categorie fac si eu parte si-ti dau un sfat de mamica aflata in suferinta care de 8 saptamani isi jeleste fiul;un copil e un dar divin ,e suflare din tine,o bucatica din inima ta,as renunta la toate mamele din lume pt dragostea neconditionata a unui bebe mic si crede-ma ca se merita,DACA MAMA TA FACEA AVORT,TU CE ERAI ASTAZI?
Scrie undeva ca vrea sa avorteze? -
Nicaieri,nu scrie de avort,,era numai un gand la o idee posibila de-a mamei sale,fata e disperata ,are nevoie de sfaturi ci nu de imaginatie bogata,nu?Daca baiatul are serviciu si daca are si casa ,de ce nu se muta impreuna?Poate gaseste mai multa intelegere la parintii lui ca oricum sarcina e inaintata si pana la urma timpul le rezolva pe toate
-
BOGDY.2000 said:Draga mea un bebe e un dar dela D-ZEU,cu siguranta nu vei trai toata viata legata de mama ta,daca tu esti fericita si ea ar trebui sa simta la fel,fa-ti curaj si stai de vorba ce ea ,numai o mama te poate intelege si sustine.Financiar taticul e stabil,daca va intelegeti si comunicati veti depasi orice obstacol ,copilul este o binecuvantare.Cunosc femei care dupa un avort n-au reusit sa mai ramana insarcinate,femei care incearca de ani de zile sa faca un bebe ,femei care si-au pierdut copilul si-si doresc cu disperare un bebe mic dar din pacate nu mai pot avea.Din ultima categorie fac si eu parte si-ti dau un sfat de mamica aflata in suferinta care de 8 saptamani isi jeleste fiul;un copil e un dar divin ,e suflare din tine,o bucatica din inima ta,as renunta la toate mamele din lume pt dragostea neconditionata a unui bebe mic si crede-ma ca se merita,DACA MAMA TA FACEA AVORT,TU CE ERAI ASTAZI?
Vorbesti vorbe, "un bebe e un dar" daca ai painea si cutitul in mana, altfel e doar un chin de care te poti lipsi linistita. Daca taticul se hotaraste ca nu e al lui sau ca nu il mai vrea, asta mica cu ce il creste, mai ales daca si parintii o trimit la iubi cu tanc cu tot, ca doar cu ala se multiplica fie-sa, nu cu ei?
-
BOGDY.2000 said:Nicaieri,nu scrie de avort,,era numai un gand la o idee posibila de-a mamei sale,fata e disperata ,are nevoie de sfaturi ci nu de imaginatie bogata,nu?Daca baiatul are serviciu si daca are si casa ,de ce nu se muta impreuna?Poate gaseste mai multa intelegere la parintii lui ca oricum sarcina e inaintata si pana la urma timpul le rezolva pe toate
BA' DA' CE IMAGINATIE AI!! TE-AI GANDIT LA CE O SA GANDEASCA MAICA-SA!
poti sa gandesti la ce ma gandesc acum??
-
Dadeundee,
Desigur, in momentul in care astepti un copil, ideal ar fi sa ai un inel pe deget, sarcina sa fie planuita (si mult asteptata), sa fi independenta financiar, sa ai o multime de prieteni alaturi si o familie care te sustina. Esti intr-o situatie total opusa. Cred ca, nici macar nu esti pregatita - cand a venit vestea asta -, de aceea efectele sunt cu atat mai catastrofale.
Sarcina este (prea) avansata ca sa poti schimba ceva. Asa ca, singura optiune este sa mergi pana la capat si sa speri ca macar tatal copilului sa fie langa tine.
Vorbeste deschis cu mama ta care va trebui (pana la urma) sa inteleaga situatia; iar tu si partenerul tau sa fiti constienti : responsabilitatea de a creste un copil, nu se limiteaza doar la excursii cu cortul, intelegi?
PS: nu ai specificat ce varsta are partenerul tau? -
scorpion112 said:
white_storm2 said:
Capul face, c---l trage. Mah, cand va citesc pe aici ca ramaneti gravide ma umfla rasul, in timpurile astea bogate in informatii si metode contraceptive chiar sunteti de tot rasul.
Pe vremea lui Ceausescu intelegeam. Nu erau informatii, nici mijloace contraceptive. Trebuie sa fii extrem de naiva, ca sa folosesc un eufemism, ca sa ramai gravida daca nu asta e scopul tau. Cabinete ginecologice si de plannind familial sunt oriunde intorci capul.
Cum credea ca vin copiii? O ruga de barza???
La 20 de ani nu mai crezi in barza, stii niste lucruri chiar din scoala, de la varsta mica, din realitatea de zi cu zi, din vecini, chiar de pe net etc.
E pur si simplu o nepasare a tineretului in ziua de azi, stau pe net, pe facebook si altele, dar nu cauta informatii utile lor, doar prostii. Ce bine mi-ar fi prins si mie "o cafenea pentru bebelusi" candva, dar rasfoiam carti si tot m-am descurcat.
On topic, cred ca si relatia cu mama este una tensionata din moment ce iti este frica sa-I spui despre sarcina, dar alta solutie nu-I. Daca n-ai fost prevazatoare... La anii astia oamenii traiesc intens, dau examene, merg la cluburi, filme sau concerte nu schimba scutece, nu au griji gospodaresti, altfel spus isi traiesc tineretea. -
white_storm2 said:
BOGDY.2000 said:Draga mea un bebe e un dar dela D-ZEU,cu siguranta nu vei trai toata viata legata de mama ta,daca tu esti fericita si ea ar trebui sa simta la fel,fa-ti curaj si stai de vorba ce ea ,numai o mama te poate intelege si sustine.Financiar taticul e stabil,daca va intelegeti si comunicati veti depasi orice obstacol ,copilul este o binecuvantare.Cunosc femei care dupa un avort n-au reusit sa mai ramana insarcinate,femei care incearca de ani de zile sa faca un bebe ,femei care si-au pierdut copilul si-si doresc cu disperare un bebe mic dar din pacate nu mai pot avea.Din ultima categorie fac si eu parte si-ti dau un sfat de mamica aflata in suferinta care de 8 saptamani isi jeleste fiul;un copil e un dar divin ,e suflare din tine,o bucatica din inima ta,as renunta la toate mamele din lume pt dragostea neconditionata a unui bebe mic si crede-ma ca se merita,DACA MAMA TA FACEA AVORT,TU CE ERAI ASTAZI?
Vorbesti vorbe, "un bebe e un dar" daca ai painea si cutitul in mana, altfel e doar un chin de care te poti lipsi linistita. Daca taticul se hotaraste ca nu e al lui sau ca nu il mai vrea, asta mica cu ce il creste, mai ales daca si parintii o trimit la iubi cu tanc cu tot, ca doar cu ala se multiplica fie-sa, nu cu ei?
Acest mesaj a fost editat de către BOGDY.2000: