Indragostita de un negru?Aveti taria necesara sa accceptati ca m
-
2 3Indragostita de un negru?Aveti taria necesara sa accceptati ca mame un ginere "altfel" decat v-ati imaginat? -
-
Cred ca acei parinti uita faptul ca si negri sunt oameni.Nu culoarea pielii ne face sa fim oameni.Sunt multe persoane cu pielea alba dar cu sufletul negru.Cred ca acei parinti ar trebui sa se gandeasca in primul rand la fericirea ficei lor.Ar putea foarte bine sa aleaga un barbat alb care sa o dezamageasca.Nu spun ca nu e posibil sa se intample asta si cu un barbat negru,dar pana la urma avem libertatea sa alegem in viata ce ne place,ce ne frapeaza. Oare tatal ei ar fi vrut sa-si educe copila in asa fel incat sa devina o rasista incurabila?Din punctul meu de vedere,casatoria intre o femeie alba si un negru este ca si casatoria intre o femeie romanca cu un barbat de alta nationalitate. Am si eu doi baieti,si daca unul dintre ei mi-ar aduce acasa o nora "altfel"decat mi-as imagina acum,as accepta-o numai pentru ca este aleasa lui. Cel putin asta e punctul meu de vedere. Le doresc fericire si multa intelepciune. Gia. -
Sincer,nu sunt de acord cu pozitia pe care o au parintii acestei fete ,fata de decizia ei.Atata timp cat este un om respectabil,fara probleme legale si care o mai si iubeste pe fata lor,asta implicand si respectul,nu vad de ce conteaza atat de mult(incat sa se planga sau sa se ajunga la regrete cum ca nu si-au crescut bine fata)culoarea pielii,originea si multe altele.Deja mi se par prejudecati iar,"razboiul"asta intre generatii este dintotdeauna si va exista cat timp vom rezista si noi ca specie.Stiu ca, atunci cand suntem parinti si copiii au crescut,ne este greu sa le "dam drumul","sa-si ia zborul".Ei probabil ca iau alegerea fetei lor ca pe un afront asupra lor,asupra modului in care au crescut-o dar,noi nu ne nastem pe pamant sa traim prin simbioza cu parintii sau alte persoane ci,pt a ne exprima personalitatea in felul nostru caracteristic si pt a ne trai propriul destin.Nu,mie nu mi se pare potrivita atitudinea parintilor! -
-
-
Nu cred ca as avea taria necesara. Si mai ales nu as avea taria sa imi tot ajut fiica atunci cind diferentele de cultura, educatie, religie etc. o sa inceapa sa isi spuna cuvintul. Probabil ca diferenta de culoare o sa fie rau cal mai mic. Ce se va intimpla daca fata isi va urma sotul in tara lui? E pregatita pentru ce va urma? S-ar putea sa nu fie acceptata asa de usor de cei de acolo. Pentru o aventura mai e cum mai e, dar pentru toata viata, poate ar trebui sa masoare de mai multe ori si sa taie doar o data. -
ca orice parintii, si acestia doresc ce este mai bine pentru fiica lor, si din pacate nu inteleg ca faptul ca el este negru nu are inseamna ceva negativ, este o mare problema de mentalitate aici, pe care , cred eu, doar timpul o poate schimba , daca aceasta fata va ramane cu el si va fi fericita , pana la urma parintii isi vor da seama ca nu este nimic rau, dar pana atunci.... cred ca fata ar trebui sa il puna in valoare pe el in fata parintilor, sa vada si ei ce baiat deosebit este , ce calitati are , si mai ales, ca se poarta frumos cu ea , ca o rasfarata , ca o iubeste , si daca ea este fericita asa ar trebui sa fie si parintii, recunosc ca daca as fi mama nu m-ar deranja ca fiica mea sa iasa cu un negru , recunosc ca am ceva impotriva tiganilor, dar pana la urma trec si peste asta , de fapt conteaza calitatea persoanei respective ca om , comportamentul, educatia, respectul pentru ceilalti eu as sfatui-o pe fata sa ii faca pe parinti sa se ideea , oricum un bun inceput este faptul ca acei oameni au avut mult bun simt si l-au tratat frumos cat a fost oaspetele lor -
Nefiind in caz poate e mai usor.DAR sa nu uitam ca am intrat in Europa!mentalitaea nu e ca acu-s 20 -25 de ani cand vazu-sem un negru corpolent in Budapesta si il admiram.nu sant nationalista si rasista ,problema e dificila,dar parintii nu e bine sa distruga fericirea copiilor,chiar daca nu l-e convine un negru.este si el om poate fi mai bun decat oricare dintre noi.cei care vin aici rar pleaca inapoi si se acomodeaza cu situatia de aici cu cultura si obiceiurile,mentinand o parte si din a lor.nu vad rost la revolta.doamne da-le intr-un ceas bun,sa fie fericiti! -
Din pacate, ca orice alta natie suntem rasisti. Mai mult sau mai putin. Si eu am o fetita si....daca nu ar fi aceste prejudecati in privinta pielii ar fi totul ok. Dar cum sunt...eu nu ma las condusa de ele, dar uneori, stau si ma gandesc ca, din pacate, dupa casatoria dintre o alba si un negru rezulta un copil, iar copilul are cel mai mult de suferit, deoarece este mulatru. Iar el pleaca din start cu un handicap (sa-i spun asa). Si sora mea a avut un prieten negru si eu nu am avut nimic impotriva relatiei lor, dar vecinii si parintii vorbeau. -
N-as avea absolut nimic impotriva. In fond e decizia copilului si vorbim aici de fericirea lui, nu a noastra. Cat despre gura lumii, sa fim seriosi. Iti bate cineva la usa sa te intrebe daca esti fericit, daca ai ce pune pe masa, daca ai cu ce sa-ti platesti datoriile? Se ofera cineva sa te ajute? NU. In consecinta, sa-si tina parerile pentru ei. Iar parintii aceia se pare ca n-au prea multa educatie si nici inteligenta emotionala daca fericirea fetei lor e pusa la indoiala din motive care tin de rasa, religie si/sau etnie. -
Inca nu am trecut peste etapa "rasism"? Dicriminare pe baza de culoare? Nu au si ei suflet, vise, sperante, sentimente? Nu cred ca se pune problema de educatie. Eu cred ca au educat-o corect, altfel ar fi considerat si ea ca este deplasat (desi nu este asa!) ca o fata "alba" sa iasa cu un baiat "negru". "Negrul" inca mai este considerat sclav, murdar, sau ce? -
-
-
-
Mi se par cu un orizont ingust si idei preconcepute. Ce folos daca venea cu un alb, pe care nu-l iubea si nu o iubea ? Consider ca in primul rand, oamenii ar trebui sa se autocontroleze, cand este vorba de a judeca la prima vedere sau de a-si face o idee doar in functie de exteriorul celor din jur. Mi se par super OK cei de culoare. Care este problema ? Cu ce deranjeaza ? Cu ce incurca ? Niciodata nu am inteles de unde a luat nastere rasismul. -
Nu comentez reactia unor parinti in aceasta situatie, ma enerveaza si ma revolta asemenea mentalitati. Si eu sunt mama, dar nu vad de ce as fi deranjata daca alegerea fiului meu va fi diferita ca rasa sau etnie sau religie. Eu insami m-am lovit de mentalitatile parintilor in privinta alegerilor mele, asa ca nu am de gand sa duc "traditia" mai departe. -
-
-
Daca ma gandesc la parinti, ii inteleg, dar nu le dau dreptate!Cred ca fata are dreptul sa-si aleaga viitorul,atata vreme cat se simte fericita si implinita...Probabil, ca, deocamdata, este doar o prietenie si daca ar fi, ca aceasta prietenie sa se materializeze intr-o legatura serioasa, nu vad impedimentul.Nu e tot om? Poate avea un comportament si o educatie la fel de buna ca a unui alb.Si pana la urma, dragostea nu tine cont nici macar de culoarea pielii!