am 17 ani si nu am avut niciodata prieten
-
3 0anna96 said:hei!sunt anna din bucuresti,am 17 ani si sunt eleva in clasa a 11-a(nu conteaza la ce liceu)
sa va spun cat mai concis povestea mea,iar problema mea este ca nu am avut niciodata prieten!uneori nu pot spune ca ma deranjeaza chestiunea aceasta,dar alteori simt nevoia foarte muult de un baiat care sa fie cea mai iubita persoana a mea si la care simt cel mai mult,iar el,desigur,sa fie sensibil,cu bun simt ,sa tina si el la mine si la care sa ma pot descarca,sa ne impartasim unul altuia problemele!!!
pana la 15 ani nu ma interesau baietii,eram ceva de genul"ehhh...sunt prea mica..sa mai astept",dar invatam si foarte mult(asa fac si acum,de fapt,muncesc din greu si la scoala,dar si la pregatirea pentru facultate,pentru ca vreau sa dau la arhitectura,si trebuie inca de acum sa fac pregatire),am fooartee putin timp liber,este adevarat,dar nu ma vait de asta,cred ca este chiar mai bine asa pentru mine,deoarece ma obisnuiesc cu greul.
in generala cand le spuneam ca sunt prea mica ca sa am prieten se uitau la mine ca la felul 14,li se parea foarte ciudat,cei care erau mai rau radeau de mine chiar.
cand am terminat clasa a 8-a si am dat examenele pur si simplu am inceput sa ma uit dupa baieti(initial ma uitam la foarte multi baieti,multi mi se pareau atragatori...chiar daca acum foarte multi dintre cei care mi se pareau atragatori mi se par oribili sau cu fete de tarani)...in vacanta din clasa a 8-a si a9-a m-am indragostit cu un baiat care e cu 3 ani jumate mai mare decat mine,am tinut enorm la el 6 luni de zile...problema este ca el avea si are prietena si am zis la un moment dat ca nu am nimic de facut,nu ii pot spune nici macar cat de mult inseamna el pentru mine(din moment ce avea prietena) si asta a fost,am zis sa il uit,cu toate ca este un superr baiat,are atat de mult bun simt si este atat de serios(face atletism...este unul din cei mai buni atleti la semimaraton si 10 000 de metri din tara,este si student la o facultate destul de grea...deci le face pe toate).apoi l-am placut pe unul blond cu ochii albastrii 3 luni,nu l-am iubit la fel de mult ca pe primul,dar am tinut si la el ceva,dar care m-a
dezamagit,a fost obraznic cu mine degeaba,pt ca eu nu i-am spus nimic si am suferit enorm cateva saptamani...dar care in zilele de astazi zambeste cand ma saluta si se baga in seama cu mine...in fine,am decis sa il iert,pana la urma,dar mi-e clar ca nu este un baiat in regula...
apoi l-am placut 8 luni pe un baiat din olanda(care este vecin cu niste rude de-ale mele care stau in olanda-in vacanta dintre clasele 9-10 am fost la ei 2 saptamani si acolo l-am cunoscut)...dar mi-am dat seama ca nu este posibila o relatie cu el,pt ca eu mergeam maxim de ori pe an acolo si nici el nu prea avea drum prin romania,neavand rude in tara la noi sau ceva de genul...dar e un superrr baiat...m-a uimit cat de bine-educat este si cat bun-simt are
tin si acum legatura cu el...sunt amica cu el...dar nu il mai plac
apoi o luna l-am placut pe colegul de clasa al unei prietene,care care este extrem de retras si de timid...adica din clasa de la el nu vorbeste cu nimeni aproape...este mai singuratic. si mi-am dat seama nu am nicio sansa cu el...pentru ca si eu sunt timida si rusinoasa si m-am decis sa il uit
am 1.80 inaltime si sunt blonda cu ochii verzi.Pana sa il cunosc pe olandezul acela(care are 1.95) nu ma interesa inaltimea unui baiat,dar odata cu el,mi-am dat seama ca e penibil sa fii cu unul mai mic decat tine de inaltime...si cum baietii din romania au o medie a inaltimii in jurul a 1.75 este greu sa dau de baieti care sunt macar cat mine de inalti
(((...de aceea imi urasc inaltimea!!!!prima mea iubire,ca sa ii zic asa,are cam 1.76 si ala blond cu ochii albastrii 1.74,din ce mi-a spus el de ask.fm
am intalnit in ultima perioada multi baieti foarte ok ,dar si frumusei,care sunt mici de inaltime
la mine in clasa e doar un baiat care are 1.90 mai inalt decat mine...si alti doi baieti care au 1.78-1.80-pe aici...in rest toti sunt mai scunzi decat mine...avem 16 baietii si 8 fete in clasa...
5-6 baieti sunt niste nemernici care au un singur scop:acela sa ma distruga si sa ma vada cat mai des suferind/plangand(...probabil si din invidie,ca eu am note muult mai mari decat ei,cand au vazut-o si pe mama ,ca nu se compara cu parintii lor,
dar la inceputul clasei a 9-a majoritatea acestor nemernici au incercat sa ma agate,dar intr-un mod urat,asa cum o fac muncitorii in constructii,ca sa zis asa,si i-am refuzat pe toti,pe unii din ei chiar un pic mai urat,ca nu ii mai suportam.Colegele mele,care sunt toate niste dragute...imi tot spun sa nu ii mai bag in seama,ca sunt prosti si ca si de ele de iau(se iau ,dar nu cum se iau de mine),dar de foarte multe ori chiar nu reusesc...sunt de o rautate ce nu am vazut...ma fac urata(desi eu chiar nu sunt...adica am si buzele groase-groase,sunt si blonda cu ochii verzi,am si nasul cat de cat frumos),ma fac si grasa,desi am 65 de kg si 1.80)...si imi zic ca nu ma va dezvigina nimeni niciodata,ca la mine nu se uita nimeni...asta ma deranjeaza cel mai tare,de fapt.Eu cred ca multi dintre ei ma plac,ca am fost la un bal si m-am intalnit cu 3 dintre ei si am aflat peste cateva saptamani ca mi-au facut nu stiu cate poze...dar sunt raaaiii si imaturi,foarte imaturi.Cand se iau de mine...este momentul in care plang cel mai mult ca nu am prieten(((((((((.Eu ii mint ca am avut 2 relatii,dar care au fost de scurta durata...ca altfel chiar m-ar manca de vie
in scoala,sa vi-o zic sincer,foarte multi baieti funt fooarteee ok...ca painea calda...dar toti sunt mai mici decat mine de inaltime((
un alt moment in care plang ca nu am prieten este cand ma fluiera muncitorii in constructii pe strada( sau gunoierii si meltenii (...raman fara replica in acele momente...imi vine sa urlu in plina strada...si nu inteleg de ce ma fluiera chiar pe mine...am avut o perioada in care nu mergeam cu fustita daca nu eram cu tata sau cu un prieten care stiam ca e mai curajos si se ia de cei care ma necajesc pe strada,ca sa nu atrag atentia... si nu imi aranjam parul ca sa nu atrag atentia...daca ma vedeau cu mama voiau sa ne "agate" pe amandoua...dar daca eram cu tata cu aveau nimic
am mai avut probleme de mai multe ori...uneori cu tigani si alteori cu baieti care pareau cat de cat ok...ca imi puneau mana pe fund...si ma gandeam in acele momente de ce nu sunt eu cu prietenul meu...care sa ma protejeze in cazul acesta(
ce parere aveti de problemele mele...ce sfaturi imi dati?ce ar trebui sa schimb la mine???
apropos,ce parere aveti de relatii in care baiatul e cu 7 ani mai mare decat fata?am o colega si buna prietena cu mine care e in situatia aceasta.Muulti ii spun ca e foarte mare pentru ea,dar eu cred ca este ok...cat timp si baiatul e mai mare e ok...si acel baiat se vede ca tine muult la colega mea
si mai am o intrebare...ce parere aveti de pierderea virginitatii la varsta de 17 ani jumate-18?credeti ca e ok...sau e prea devreme?ca virginitatea nu e bine sa ti-o pierzi pana intr-o anumita varsta,deoarece poti avea probleme ginecologice grave sau poti ramane cu anumite sechele...am o verisoara care e cu cateva luni mai mare decat mine si si-a pierdut virginitatea zilele trecute...eu zic ca e cam devreme...voi ce ziceti?
e prea lunga povestea...dar in principal iti spun sa ai rabdare.......in toate.....imi pari o fata isteata.....mult noroc! -
-
Zalmoxis said:La 17 ani fără prieten ? Din punctul meu de vedere, nu e nimic anormal. Decât să pierzi vremea cu tot felul de ciumpalaci care, în cele mai multe cazuri te-ar socoti ca pe un simplu trofeu aruncându-te deoparte mai târziu când apare alta la orizont.... mai bine singură.
Te gândești la virginitatea și la pierderea ei ? E un dar pe care îl ai odată în viață, ar fi o risipă să îl dai primului tip care îți iese în cale. Ai regreta ani de zile după, mai ales când ai întâlni un bărbat care chiar merită.... Caută, pe cât posibil, să îl dai acelei persoane care crezi că este alesul (chiar dacă ulterior lucrurile se vor dovedi că nu e așa).
Cât privește succesul în dragoste.... nu știu ce să zic. Am trăit cu 10 ani mai mult decât tine, dar n-am găsit sufletul pereche, iar dragoste adevărată m-a ocolit cu totul. Deși sunt înalt și fără defecte fizice majore n-am avut noroc, iar deziluziile care le-am avut, la care se adaugă și deziluzia singurătății în sine nu mi-au dat vreun răspuns la chestiunea „de ce unii găsesc dragostea iar alții nu”. Orice s-ar spune, totul îmi pare a fi o chestiune de hazard, la care unora le este dat să câștige, altora nu, iar, să nu îți ascund adevărul, majoritatea pierdem din păcate.
Singura soluție este să fim puternici și să sperăm că lucrurile se vor schimba iar dragostea va apărea în cele din urmă. Iar tu, tânără, frumoasă, judecând după descrierea oferită, locuitoare a unui oraș cosmopolit, mare, cu mulți și feluriți oameni, cred că ai toate motivele să fi optimistă și să sper că dragostea va veni cât se poate de curând !
Frumos raspuns ai dat. -
ursoaicamary said:
mizdis said:Pai Ursi, nici n-am pricipit ce frusi sa spui cu faptul ca parca ar avea 5o de ani.
Da' nu-i greu de priceput.Ziceam si eu asa,ca as mai intelege sa dispere daca ar avea vreo 50 de ani si n-ar fi avut vreun iubit pana la varsta asta,sa se teama ca ramane fata batrana,dar asa la varsta care spune ca o are,nici n-ar trebui sa se gandeasca la asta,are toata viata inainte.
Prioritatea ei ar trebui sa fie scoala,se apropie un examen greu,apoi admiterea la facultate,ce-i trebuie ei prieten?
nu te supara,dar in majoritatea zilelor nu am timp nici macar sa ies in parcul de langa mine sa ma plimb jumate de ora...desenez cam 4 ore pe zi(cica peste cateva luni o sa fie ok 2 ore jumate-3,dar acum,la inceput trebuie mai mult...ok,poate nu zilnic desenez atat...dar sub 2 ore si ceva nu scad pe zi...si asta ti-o zic fara a exagera)
anul trecut am avut media 9.60 si sunt la un liceu care are ceva pretentii,la mate-info...acum ar trebui cam 9.35 sa imi iasa
anul trecut am ajuns la faza pe municipiu la olimpiada de mate(am facut meditatii la matematica pana anul trecut de 3 ori pe saptamana),acum nu mai fac ca m-am apucat de desen pt arhitectura si fac si la engleza meditatii..Din ce inteleg eu,tu ai vrea ca cineva de varsta mea sa stea DOAR cu nasul in carte...ei ,bine,ti-o zic ca nu se poate sau e foarte greu...la 17 ani trebuie sa te mai si distrezi(nu zic ca ar trebui zilnic,doamne fereste...o data pe luna este suficient...in primul rand,nu am zis ca vreau doar ca sa ma apere prieten,ci in mod special,de fapt,ca sa incep sa simt cum este sa iubesti si sa fii iubit...si stii de ce ma tem,pt ca am vazut faptul majoriatea baietilor sunt cel mult cat mine de inalti si sunt si fooarte multi baieti nesimtiti si ceea ce vreau eu,si cu bun simt,si inalt(cel putin aici e greeuuuuu rau de tot) este cam imposibil.poate tu esti un parinte care si-ar tine copilul cu clestele si nu intelegi de ce vreau eu prieten,pt ca,dar nu este in regula,majoritatea parintilor care procedeaza asa isi pierd la un moment dat copilul de-a binelea de sub mana...si ca sa iti dau un exemplu,de o fosta colega care a terminat generala cu 9.97 sau ceva de genul,era olimpica la nu stiu cate materii,etc,dar maica-sa nu o lasa niciodata la ziua vreunui coleg,nici cand iesem in week-end printr-un herastrau,ceva,avea restrictii la internet-mi se pare ca 15 min la 2 zile si stii ce e de capul ei acum,cand i-au mai dat un pic drumul,sa fumeze in prostie,sa bea,chiulea muult...stiu ca mama a vb cu maica-sa si era disperata,nu i-a spus chestiile astea,dar le stiu de la colegi si de la ea,sa nu mai zic de faptul ca a intrat la sava bilingv,care teoretic e cea mai buna clasa din romania si a ramas repetenta in clasa a 10-a,acum nici nu mai stiu pe la ce scoala e...si iti mai dau muulte alte exemple ca acesta....ma rog,acesta este cel mai nasol din cele pe care le stiu,dupa parerea mea)
ok,acum eu nu zic ca ma vait ca invat si muncesc atat.mama mi-a spus de n ori si tot continua sa imi spuna:"draga mea,daca crezi ca nu poti,ia-o mai usor,chit ca ai doar 5 si 6 la scoala si sa intrii la arhitectura sau la ce facultate vrei tu,dar nu vreau sa te suprasoliciti"...mi-e greu,am spus-o si o sa o tot repet,dar stiu ca altfel nu se poate,fara munca multa nu ai cum sa ajungi departe...dar eu voiam sa subliniez faptul ca trebuie sa mai faci si altceva in afara de invatat
si acum sa argumenetez si de ce zic ca trebuie sa te si distrezi si sa simt ceva...pt ca e varsta...si punct -
anna96 said:
ursoaicamary said:
mizdis said:Pai Ursi, nici n-am pricipit ce frusi sa spui cu faptul ca parca ar avea 5o de ani.
Da' nu-i greu de priceput.Ziceam si eu asa,ca as mai intelege sa dispere daca ar avea vreo 50 de ani si n-ar fi avut vreun iubit pana la varsta asta,sa se teama ca ramane fata batrana,dar asa la varsta care spune ca o are,nici n-ar trebui sa se gandeasca la asta,are toata viata inainte.
Prioritatea ei ar trebui sa fie scoala,se apropie un examen greu,apoi admiterea la facultate,ce-i trebuie ei prieten?
nu te supara,dar in majoritatea zilelor nu am timp nici macar sa ies in parcul de langa mine sa ma plimb jumate de ora...desenez cam 4 ore pe zi(cica peste cateva luni o sa fie ok 2 ore jumate-3,dar acum,la inceput trebuie mai mult...ok,poate nu zilnic desenez atat...dar sub 2 ore si ceva nu scad pe zi...si asta ti-o zic fara a exagera)
anul trecut am avut media 9.60 si sunt la un liceu care are ceva pretentii,la mate-info...acum ar trebui cam 9.35 sa imi iasa
anul trecut am ajuns la faza pe municipiu la olimpiada de mate(am facut meditatii la matematica pana anul trecut de 3 ori pe saptamana),acum nu mai fac ca m-am apucat de desen pt arhitectura si fac si la engleza meditatii..Din ce inteleg eu,tu ai vrea ca cineva de varsta mea sa stea DOAR cu nasul in carte...ei ,bine,ti-o zic ca nu se poate sau e foarte greu...la 17 ani trebuie sa te mai si distrezi(nu zic ca ar trebui zilnic,doamne fereste...o data pe luna este suficient...in primul rand,nu am zis ca vreau doar ca sa ma apere prieten,ci in mod special,de fapt,ca sa incep sa simt cum este sa iubesti si sa fii iubit...si stii de ce ma tem,pt ca am vazut faptul majoriatea baietilor sunt cel mult cat mine de inalti si sunt si fooarte multi baieti nesimtiti si ceea ce vreau eu,si cu bun simt,si inalt(cel putin aici e greeuuuuu rau de tot) este cam imposibil.poate tu esti un parinte care si-ar tine copilul cu clestele si nu intelegi de ce vreau eu prieten,pt ca,dar nu este in regula,majoritatea parintilor care procedeaza asa isi pierd la un moment dat copilul de-a binelea de sub mana...si ca sa iti dau un exemplu,de o fosta colega care a terminat generala cu 9.97 sau ceva de genul,era olimpica la nu stiu cate materii,etc,dar maica-sa nu o lasa niciodata la ziua vreunui coleg,nici cand iesem in week-end printr-un herastrau,ceva,avea restrictii la internet-mi se pare ca 15 min la 2 zile si stii ce e de capul ei acum,cand i-au mai dat un pic drumul,sa fumeze in prostie,sa bea,chiulea muult...stiu ca mama a vb cu maica-sa si era disperata,nu i-a spus chestiile astea,dar le stiu de la colegi si de la ea,sa nu mai zic de faptul ca a intrat la sava bilingv,care teoretic e cea mai buna clasa din romania si a ramas repetenta in clasa a 10-a,acum nici nu mai stiu pe la ce scoala e...si iti mai dau muulte alte exemple ca acesta....ma rog,acesta este cel mai nasol din cele pe care le stiu,dupa parerea mea)
ok,acum eu nu zic ca ma vait ca invat si muncesc atat.mama mi-a spus de n ori si tot continua sa imi spuna:"draga mea,daca crezi ca nu poti,ia-o mai usor,chit ca ai doar 5 si 6 la scoala si sa intrii la arhitectura sau la ce facultate vrei tu,dar nu vreau sa te suprasoliciti"...mi-e greu,am spus-o si o sa o tot repet,dar stiu ca altfel nu se poate,fara munca multa nu ai cum sa ajungi departe...dar eu voiam sa subliniez faptul ca trebuie sa mai faci si altceva in afara de invatat
si acum sa argumenetez si de ce zic ca trebuie sa te si distrezi si sa simt ceva...pt ca e varsta...si punctsi inca ceva
faza aia cu jucatul cu papusile...eu m-am jucat cu papusile pana la 13 ani(am colege din generala care la 13 ani erau cu tigara in gura,se vopseau si se dadeau cu muulte straturi de farduri),iar la 14 m-am oprit din crestere...la 17 ani deja nu mai simt nevoia asta...si a sunat ceva de genul"vrei ceva care ar fi normal sa speri cand ai peste 20 de ani"
-
-
Papusica micuta si romantioasa, viata nu e asa cum o vezi tu. Va veni si momentul pe care ti-l doresti, dar nu te grabi. Sansele sa fii dezamagita de prima dragoste sunt mai mari de cat crezi. Viseaza frumos si fa-o cat poti de mult. Realitatea e adeseori foarte diferita de inchipuirile unei tinere inocente.
Imi amintesti cumva de Tatiana din Evgheni Oneghin.
http://newtorr.org/torrent/54ed596e2e0dd2f655e0d5a10b070b322b889de9
Iata lectia administrata de Oneghin unei tinere visatoare ca tine. Ea e in mara masura valabila si azi...
http://www.youtube.com/watch?v=qa_13xMhjkg (cu subtitrare in franceza)
sau asta (cu subtitrare germana):
http://www.youtube.com/watch?v=7WZJNTaWmhQ
Acest mesaj a fost editat de către margarethe: -
anna96 said:va raspund tuturor in week-end,ca nu mai pot acum
Ana, ce relatie ai cu mama ta?
Cata incredere au parintii tai in tine?
Tu crezi ca daca inveti bine, ai dreptul la mai multa libertate?
Pari o fata desteapta, iti place sa despici firul in patru, dar le zici bine.
Te intreb, de ce un copil destept se compara cu cei mai slabi, cei mai tupeisti, cei mai fara minte, cei mai... din jurul lor?
Aceiasi intrebare ii pun si fiului mei care are aproape 17 ani, sunt curioasa tu de ce o faci?
-
Hope93 said:
anna96 said:va raspund tuturor in week-end,ca nu mai pot acum
Ana, ce relatie ai cu mama ta?
Cata incredere au parintii tai in tine?
Tu crezi ca daca inveti bine, ai dreptul la mai multa libertate?
Pari o fata desteapta, iti place sa despici firul in patru, dar le zici bine.
Te intreb, de ce un copil destept se compara cu cei mai slabi, cei mai tupeisti, cei mai fara minte, cei mai... din jurul lor?
Aceiasi intrebare ii pun si fiului mei care are aproape 17 ani, sunt curioasa tu de ce o faci?
pai nu,cred ca daca invat bine,am dreptul la unele momente din cand in cand in care sa ma distrez.
ai mei au incredere in mine,in principiu,problema lor este ca amandoi sunt cu nervii la pamant(au si eu o varsta,mama are 53,tata 55),
cel putin tata...nici nu aveti idee...este o poveste lunga cum de...el a avut o firma care in perioasa 2004-2008 a inflorit si mergea foarte bine si dupa aceea din 2009 a mers din rau in mai rau,pana a acumulat datorii imense,a trebuit sa vanda si casa parinteasca a lui bunica-mea(din judetul brasov) anul trecut,s-a angajat,dar pe bani mult mai putini decat cum era el obisnuit si ii este destul de greu si din cauza asta este irascibil,si mama are probleme multe cu el,de cativa ani are probleme cu el(firma o avea de prin 1997 si ca sa ajunga la stadiul care era in 2008 a fost greu...muult stres,multa munca,etc.),ca au momente in care se cearta din toate nimicurile,dar acum si mai rau...
tata s-a lasat de fumat in 2003 si s-a reapucat in 2010 si fumeaza cam 2 pachete pe zi...de nervi,zice el.Si mama tot insista sa mearga la doctor,dar el nu vrea,se incapataneaza,de multe ori cand pune mama problema asta,se cearta cam urat cu el...
mama a avut pana in 2005 un job foarte greu,ma vedeam cu ea jumate de ora dimineata si maxim o ora-2 seara si se enerva extrem de usor(gen daca patam tricoul cu care eram imbracata cand mancam,ca deh,eram si eu mica,urla cat o tineau plamanii sau daca spargeam o farfurie..la fel...am ajuns la un moment dat sa ma pun in genunchi in fata ei sa nu urle la mine,ca imi era taare frica de ea,odata cand era era mai linistita,intr-un concediu de-al ei,a discutat cu mine si a spus ca nu va mai urla la mine cand stric,ca nu e normal,totusi,ca mie sa imi fie frica de ea.Dar pana nu a demisionat de la locul acela de munca,nu a fost aplicicat chestia asta)...nu prea apucam sa vorbesc cu ea,si din cauza asta am fost un copil taare necajit din punctul de vedere al afectiunii oferite de parinti cand eram mica,pt ca,cu toate ca aveam tot ce imi doream,nu statea nimeni de vorba cu mine,nimeni nu ma asculta...tata nu avea niciodata rabdare sa vorbeasca cu mine(acum e la fel,de fapt.Cand ma vait de o chestie la el,imi spune sa nu ii mai spun problema respectiva,ca il deprim)
mama
mama a avut un job cat de cat ok din 2006 pana in 2008,era linistita,m-am inteles super cu ea,a fost un super suport moral in perioada aia,dar de prin 2009 a avut fel de fel de probleme cu locul de munca,a schimbat 3 locuri de munca in 2 ani jumate.A avut cand eram in clasa a 8-a un job la ploiesti si facea naveta zilnic(in afara de duminica) bucuresti-ploiesti,a fost nasol-nasol,intrasem intr-un fel de depresie,ca eu nu vorbeam cu nimeni,nu aveam sprijinul nimanui,erau unele zile in care nu o vedeam deloc,pt ca pleca la 7 dimineata de acasa si venea la 11:30...a tot zis ca stie ca mi-a fost greu,dar stia ca nici tata nu mai producea nimic si nu avea de ales...dar problema ei este ca din mai 2012 nu mai are loc de munca,la inceput a fost ok,dar dupa aceea a intrat intr-un fel de depresie...si de atunci e mai irascibila
cum ma inteleg cu mama?pai buna intrebare!!!!uneori foarte bine,dar exista unele momente in care ma inteleg rau sau in care ma cearta aiurea sau se ia de mine fara motiv...in fine.Uneori ii spun problemele mele,alteori,de frica ca nu ma intelege,prefer sa le tin in mine,dar alteori zic bai,nu pot sa tin problema asta in mine,i-o spun,cu orice risc...uneori se enerveaza pt orice nimic si ma ia de nu ma vad,dar cand se calmeaza imi spune "iarta-ma,a fost la nervi"...deci complicat -
Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
Povestea ta e interesanta, si se intelege motivul pentru care ai asemenea probleme interioare, = parintii.
Parintii ar trebui sa iti fie un suport, dar nu sa fie suportul care cade de tot din cand in cand.
Eu la varsta mea de copil de 22 ani (pentru muistii care cred ca varsta conteaza) mi-as schimba conceptiile si mi-as construi o rabdare infinita si m-as pregati sa cultiv intelepciunea in a creste un copil, pentru a avea si el o viata buna, poate mai buna ca a mea, corect, nu?
Dar ei au facut un copil, si apoi se gandesc la a avea rabdare! WTF?
Sper sa treci peste problemele cu ei, eu am ramas traumatizat de la ai mei (divortati, tata 62, mama plecata in afara ). FII LUCIDA IN JUDECATA TA INDIFERENT DE CE SIMTI!
Acum, subiectul principal, un prieten nu te va ajuta sa simti iubirea.
Un prieten, indiferent cat de bun si iubitor ar fi, va profita de tine, doar pentru ca esti proasta si te comporti ca o prada.
Femeile ofera sex pentru a obtine relatie.
Barbatii ofera relatie pentru a obtine sex.
E adevarat ca nu toti sunt la fel, dar in majoritate, da.
Eu studiez specia feminina de la radacini, nu ca ma laud, dar am un grad foarte inalt de empatie si sunt la fel de feminin ca fetele, Si sa stii un lucru sigur- persoana cu care te dezvirginezi, iti va influenta viata si conceptiile de sex si iubire, total. Iar cu baiatul cu care iti vei deschide viata, cu ala ar fi intelept sa si ramai.
In schimb o relatie fara sex, nu va dura mult pentru un baiat... asta doare.
Am cunoscut fete care la 10 ani s-au dezvirginat si azi se simt multumite fiind inconjurate de baieti, si iarasi din ce am citit la un post, cineva la 23. (uhm, eu daca as fi baiat 100%, as alege varianta de pedofilie cu dezv la 10 ani, dar ca om, asa cum ma consider, nu as putea avea iubita nici la varsta ei de 10 ani, nici la 23, mi se pare urat in ambele situatii!!!)
Nu conteaza la ce varsta trebuie sa ai prieten.
Important e cum vede mintea ta acest mare lucru si cum te comporti cu viata ta.
Dar sa stii bine, ca intre a fi fata c*rva iubita de toti baietii la 10 ani si a fi virgina la 30 ani, nu e o diferenta asa mare. In viitor tu esti stapana trecutului tau si a vietii care o traiesti. Dar mai bine ca ai suferit (no offense), macar asa mai inveti sa fii om inainte de femeie, nu c*rva pitipoanca precum toate de azi...
Adica daca vrei, astepti, daca nu, nu, dar sa judeci bine ce dracu' faci, ca e tare important, viata se scurge.
La faza asta tu faci ce crezi ca e intelept, si ai 17 ani, nu esti un nimeni.
Succes in luarea deciziei.
Acest mesaj a fost editat de către ArtthyDharus: -
ArtthyDharus said:Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
Bai copile...
Eu zic ca este sub demnitatea unui " golan intelept" (
) sa-i numesti " muisti" pe toti cei care sunt de parere ca varsta conteaza.
Poate ca si mama ta este fix de parere ca varsta conteaza...
Deci???
BTW, ai fost " golan intelept" inca de cand faceai la olita???
Deci, cu alte cuvinte, " lasa-ne"...
-
warmfreezer said:
ArtthyDharus said:Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
Bai copile...
Eu zic ca este sub demnitatea unui " golan intelept" ( ) sa-i numesti " muisti" pe toti cei care sunt de parere ca varsta conteaza.
Poate ca si mama ta este fix de parere ca varsta conteaza...
Deci???
BTW, ai fost " golan intelept" inca de cand faceai la olita???
Deci, cu alte cuvinte, " lasa-ne"... Nu, dar experienta mea e mai mare decat varsta, si lumea de rand trateaza pe toti dupa varsta, tipic ca ce ai facut tu acum.
La maturizarea ta, cred si eu ca ma faci copil. Dar sa nu ne abatem de la subiect si sa facem offtopic, pls.
Einstein a spus ca varsta unei persoane e varsta mentala/ varsta naturala, in acelasi timp aratand si ce tip de iq si ce nivel de iq are.
Hey, mama nu e femeie ca 99% a lumii feminine, mama e om, si apoi femeie.
Si nu ti-a cerut nimeni parerea.
Acest mesaj a fost editat de către ArtthyDharus: -
ArtthyDharus said:
Nu, dar experienta mea e mai mare decat varsta, si lumea de rand trateaza pe toti dupa varsta, tipic ca ce ai facut tu acum.
La maturizarea ta, cred si eu ca ma faci copil. Dar sa nu ne abatem de la subiect si sa facem offtopic, pls.
Einstein a spus ca varsta unei persoane e varsta mentala/ varsta naturala, in acelasi timp aratand si ce tip de iq si ce nivel de iq are.
Hey, mama nu e femeie ca 99% a lumii feminine, mama e om, si apoi femeie.
Si nu ti-a cerut nimeni parerea.Says who???
Copile cu trup de fecioara, eu zic sa sezi bland si sa nu te mai fudulesti ca tu ai brevetat filetul din macaroana.
OK???
Elegant din partea ta ar fi sa-ti ceri scuze de la cei pe care i-ai numit " muisti" fara a le cunoaste experientele prin care au trecut.
Nu de alta, insa daca-mi vine cheful, afirm si eu ca ma-ta e muista, si chiar nu ai cum sa-mi demonstrezi ca nu am dreptate...
So, chill down!!!
P.S.
" La maturizarea ta, cred si eu ca ma faci copil."
Arthy Boy, mai pune mana si tu pe o carte si poate vei reusi sa intelegi diferenta dintre " maturizare" vs. " maturitate"...
-
ArtthyDharus said:Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
Povestea ta e interesanta, si se intelege motivul pentru care ai asemenea probleme interioare, = parintii.
Parintii ar trebui sa iti fie un suport, dar nu sa fie suportul care cade de tot din cand in cand.
Eu la varsta mea de copil de 22 ani (pentru muistii care cred ca varsta conteaza) de multe ori varsta nu conteaza. dar cel mai mult conteaza educatia, cultura si bunul simt.
-
ArtthyDharus said:Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
(uhm, eu daca as fi baiat 100%, as alege varianta de pedofilie cu dezv la 10 ani, dar ca om, asa cum ma consider, nu as putea avea iubita nici la varsta ei de 10 ani, nici la 23, mi se pare urat in ambele situatii!!!)
deci, 100% ce esti?
sa speram ca ce ti-a trecut prin cap, nu vei pune si in aplicare
-
Hope93 said:
ArtthyDharus said:Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
(uhm, eu daca as fi baiat 100%, as alege varianta de pedofilie cu dezv la 10 ani, dar ca om, asa cum ma consider, nu as putea avea iubita nici la varsta ei de 10 ani, nici la 23, mi se pare urat in ambele situatii!!!)
deci, 100% ce esti?
sa speram ca ce ti-a trecut prin cap, nu vei pune si in aplicare
100% om, dar ca sa stii ce poate face un infractor trebuie sa stii informatiile la cum se simte si ce vrea de la viata.
-
AmeliEva said:
ArtthyDharus said:Anna96.
Sunt o persoana diferita fata de lume si pe limbajul vostru sunt ceea numiti voi un "golan intelept".
Povestea ta e interesanta, si se intelege motivul pentru care ai asemenea probleme interioare, = parintii.
Parintii ar trebui sa iti fie un suport, dar nu sa fie suportul care cade de tot din cand in cand.
Eu la varsta mea de copil de 22 ani (pentru muistii care cred ca varsta conteaza)de multe ori varsta nu conteaza. dar cel mai mult conteaza educatia, cultura si bunul simt.
Exact asta subliniam
-
warmfreezer said:
ArtthyDharus said:
Nu, dar experienta mea e mai mare decat varsta, si lumea de rand trateaza pe toti dupa varsta, tipic ca ce ai facut tu acum.
La maturizarea ta, cred si eu ca ma faci copil. Dar sa nu ne abatem de la subiect si sa facem offtopic, pls.
Einstein a spus ca varsta unei persoane e varsta mentala/ varsta naturala, in acelasi timp aratand si ce tip de iq si ce nivel de iq are.
Hey, mama nu e femeie ca 99% a lumii feminine, mama e om, si apoi femeie.
Si nu ti-a cerut nimeni parerea.Says who???
Copile cu trup de fecioara, eu zic sa sezi bland si sa nu te mai fudulesti ca tu ai brevetat filetul din macaroana.
OK???
Elegant din partea ta ar fi sa-ti ceri scuze de la cei pe care i-ai numit " muisti" fara a le cunoaste experientele prin care au trecut.
Nu de alta, insa daca-mi vine cheful, afirm si eu ca ma-ta e muista, si chiar nu ai cum sa-mi demonstrezi ca nu am dreptate...
So, chill down!!!
P.S.
" La maturizarea ta, cred si eu ca ma faci copil."
Arthy Boy, mai pune mana si tu pe o carte si poate vei reusi sa intelegi diferenta dintre " maturizare" vs. " maturitate"...
asa ai obtinunt numarul de 8k mesaje?