ce e de facut cand sotul te ignora? cum iti salvezi casnicia?

  •  
    • 6 mesaje
    13 Feb 2013, 13:46
    1 1
    Sti ceva criss io dau pe nevastamea sa se insoare cu ea ca nici a mea nu-i mai breaza,e ca al tau in talpi asa scapam amndoi de dureri de cap
  •  
    • 7967 mesaje
    13 Feb 2013, 14:05
    3 2
    criss32 said:Da. am mai discutat. dar am impresia tot mai mult ca orice as face nimic nu se va schimba, pentru ca omul pur si simplu nu mai simte. Discutat in sensul ca am incercat sa programez o discutie cu el Ca e mereu obosit si nu are chef de vorba. Ca mereu i se pare ca nu e momentul sa deschidem o discutie despre noi. Cand ajunge acasa sta un pic si imi povesteste ce a facut la munca. apoi se joaca cu copilul vreo juma de ora. Apoi e la calculator pana seara. Cand se pune la somn. Daca il abordez seara zice ca ii stric saomnul. Daca il abordez peste zi ii stric relaxarea. l-am intrebat aseara daca a observat vreo schimbare la mine, ca bagai si eu de seama ca toata lumea din jurul meu se ingrijoreaza de starea mea...cum ca as fi in depresie. Mi-a zis ca nu observa. Asa ca l-am intrebat daca nu a vazut cumva ca as fi in fundul prapastiei si ca as avea nevoie sa imi intinda mana. A zis ca nu avea cum sa observe asta. Asa ca i-am amintit ca totusi, merg la sedinte la psihiatru, deci nu pentru dureri de stomac. M-a replicat ca el credea ca imi face placere sa vorbesc cu femeia aia, si de aceea ma duc. aseara spre exemplu am zis sa iau taurul de coarne si sa ii dau un ultimatum. Asa ca amn mers la el si i-am spus ca trebuie sa vorbim serios. Ca stiu ca acum nu e momentul, dar ca vreau sa stabilim o zi cand vom sta frumos la masa sa discutam serios despre relatia noastra. S-a enervat ca iar ii stric somnul, ca vokm vorbi odata dar nu stie cand, anul asta, peste doi ani..etc. asa ca i-am zis ca eu vreau duminica sa isi faca o ora sa discutam. A luat un aer de director de intreprindere )) si mi-a spus la modul oficial : In seara asta nu vei primi raspunsul la aceasta intrebare." )) Intrebarea fiind daca e de acord sa discutam duminica
    Na, acum ori am luat-o eu razna, ori pe omul asta il doare fix in cot de mine si de casnicia asta.

    Ia-ti copilul si pleaca daca ai unde. Pur si simplu. Fara discutii, fara ultimatumuri. Lasa-l sa simta socul. Nu-l contacta, nu incerca sa tii legatura.Daca te iubeste si vrea sa salveze casnicia, va veni dupa voi. Asta este raspunsul pe care il vrei si n-o sa-l afli niciodata programand discutii duminica, ci doar luand atitudine! Astea sunt coarnele pe care le cautai! Bafta!

  •  
    • 82 mesaje
    13 Feb 2013, 15:30
    2 1
    da, salma. Poate ca asta ar fi solutia. De fapt mai mult ca sigur altceva nuy am ce incerca. Si m-am gandit si eu la asta. De ce nu o fac? Pentru ca in sinea mea sunt convinsa ca nu va un soc pentru el , ci o eliberare. Ca ne va cauta? Nu prea cred. Cred ca ar fi exact ce asteapta. Sa aiba un vinovat la indemana pentru despartire. Ca din cate vad tare mult conteaza pentru el opinia publica. Ce cred prietenii, familia, etc.
  •  
    • 744 mesaje
    13 Feb 2013, 15:34
    2 1
    Eu as spune asa. Ai incercat sa te joci si tu cu el, sa va jucati impreuna? Totul e sa incepeti sa faceti cate ceva impreuna, doar voi doi si pentru asta ar trebui sa te implici in ce-i place lui si vei mai vedea pe parcurs, nu renunta. Daca a zis ca vrea sa va salvati casnicia, inseamna ca nu stie cum s-o faca, se afla intr-un impas. Rabdare si nu-l cicali. Da-i cat timp are nevoie. De copil se ocupa, se implica in ingrijirea lui?Cum crezi ca se simte ca tata?Iar partea cu psihiatrul, nu ma indoiesc ca te ajuta, dar n-ar fi mai bine sa te duci la un psiholog?Prea a sarit repede cu medicatia-antidepresivele dau dependenta de care scapi cu greu.Bine, eu n-am de unde sa stiu care este starea ta generala. La tine e o problema emotionala , mai mult.Parerea mea. Mult bine iti doresc!
    Acest mesaj a fost editat de către cryssi: 13 Feb 2013, 15:36
  •  
    • 1234 mesaje
    13 Feb 2013, 19:18
    2 1
    Pai cred ca ai incercat destul si te-ai pregatit destul. Eu i-as spune, fara scandal. uite, eu tin la tine insa nu imi doresc si nu am nevoie sa trag cu dintii de cineva care nu vrea sa fie cu mine.Si pleci frumos. Daca ti-e teama (sau chiar stii, in sinea ta) ca el nu te mai vrea, apai sa stii ca e un adevar ce trebuie confruntat, some day. Ba mai mult, intr-un fel poate nici tu nu il mai vrei ! dar e mai usor sa pui pe seama nepasarii si nesimtirii lui (care sunt reale dealtfel).

    Ai scris-o si tu mai sus,., nu aveti ce sa va spuneti. Sunteti tristi, probabil fiecaruia i s-au inecat niste vise pe parcurs , ducand la tendinta de a-l respinge pe celalalt (ca fiind vinovat de moartea acelor vise) si se balteshte in tristete in loc de a se construi ceva veritabil... e destul de greu de iesit din asta. Din partea lui zero efort... e trist .. Plus ca e efectiv lipsa de respect; ok, nu mai sunt indragostit de partener, ok, dar din respect ii voi impartasi starea mea, ii voi spune ce e cu mine, mai ales ca vad ca trage de mine ... pfff

    La cat e de "deschis, comunicativ , empatic' si dornic sa creasca, poate doar un soc sa schimbe ceva. Daca nu, cred ca nici nu este o catastrofa, nu ai pierdut decat o iluzie !
    Cu siguranta iti vei putea gasi un loc de stat, te vei organiza si cu programul.
  •  
    • 7967 mesaje
    14 Feb 2013, 06:13
    1 1
    criss32 said:da, salma. Poate ca asta ar fi solutia. De fapt mai mult ca sigur altceva nuy am ce incerca. Si m-am gandit si eu la asta. De ce nu o fac? Pentru ca in sinea mea sunt convinsa ca nu va un soc pentru el , ci o eliberare. Ca ne va cauta? Nu prea cred. Cred ca ar fi exact ce asteapta. Sa aiba un vinovat la indemana pentru despartire. Ca din cate vad tare mult conteaza pentru el opinia publica. Ce cred prietenii, familia, etc.

     Cu atat mai bine! Scapi de o casnicie oribila care te seaca fizic si mental. Sa stii ca exista viata si dupa divort! Spun din experienta

  •  
    • 82 mesaje
    14 Feb 2013, 07:39
    1 0
    cryssi said:Eu as spune asa. Ai incercat sa te joci si tu cu el, sa va jucati impreuna? Totul e sa incepeti sa faceti cate ceva impreuna, doar voi doi si pentru asta ar trebui sa te implici in ce-i place lui si vei mai vedea pe parcurs, nu renunta. Daca a zis ca vrea sa va salvati casnicia, inseamna ca nu stie cum s-o faca, se afla intr-un impas. Rabdare si nu-l cicali. Da-i cat timp are nevoie. De copil se ocupa, se implica in ingrijirea lui?Cum crezi ca se simte ca tata?Iar partea cu psihiatrul, nu ma indoiesc ca te ajuta, dar n-ar fi mai bine sa te duci la un psiholog?Prea a sarit repede cu medicatia-antidepresivele dau dependenta de care scapi cu greu.Bine, eu n-am de unde sa stiu care este starea ta generala. La tine e o problema emotionala , mai mult.Parerea mea. Mult bine iti doresc!

     De copil se ocupa si il iubeste, e un tata bun, nu pot nega asta. De inceput sa facem ceva imopreuna incerc, dar nu prea imi reuseste, ca e mereu obosit si surmenat dupa cele 8 ore de job . In ce priveste psihiatrul, lucrurile stau cam asa: Locuiesc intr-un orasel izolat, unde nu am acces la psiholog. Singurele cabinete psihologice sunt cele care te testeaza pt scoala de soferi. Consiliere prea putin. Tipa asta la care merg e psihiatru si fac cu ea psihoterapie, nu primesc medicamente. Am ales sa merg la ea pt ca aveam nevoie sa imi clarific lucruri in legatura cu mine. Eu aici nu am cu cine vorbi, sunt departe de familie, si oricum nu as spune familiei prin ce trec. asa ca psihiatra asta e un fel de prieten platit, cu avantajul ca mai are si studii de specialitate.

  •  
    • 82 mesaje
    14 Feb 2013, 07:43
    1 0
    Arpagic said:Pai cred ca ai incercat destul si te-ai pregatit destul. Eu i-as spune, fara scandal. uite, eu tin la tine insa nu imi doresc si nu am nevoie sa trag cu dintii de cineva care nu vrea sa fie cu mine.Si pleci frumos. Daca ti-e teama (sau chiar stii, in sinea ta) ca el nu te mai vrea, apai sa stii ca e un adevar ce trebuie confruntat, some day. Ba mai mult, intr-un fel poate nici tu nu il mai vrei ! dar e mai usor sa pui pe seama nepasarii si nesimtirii lui (care sunt reale dealtfel).

    Ai scris-o si tu mai sus,., nu aveti ce sa va spuneti. Sunteti tristi, probabil fiecaruia i s-au inecat niste vise pe parcurs , ducand la tendinta de a-l respinge pe celalalt (ca fiind vinovat de moartea acelor vise) si se balteshte in tristete in loc de a se construi ceva veritabil... e destul de greu de iesit din asta. Din partea lui zero efort... e trist .. Plus ca e efectiv lipsa de respect; ok, nu mai sunt indragostit de partener, ok, dar din respect ii voi impartasi starea mea, ii voi spune ce e cu mine, mai ales ca vad ca trage de mine ... pfff

    La cat e de "deschis, comunicativ , empatic' si dornic sa creasca, poate doar un soc sa schimbe ceva. Daca nu, cred ca nici nu este o catastrofa, nu ai pierdut decat o iluzie !
    Cu siguranta iti vei putea gasi un loc de stat, te vei organiza si cu programul.

     Nu stiu daca va exista un soc sa il trezeasca, dar pana una alta am hotarat ca in primavara sa plec cu copilul vreo 2-3 saptamani la mama mea, la vreo 200 de km departare. Asta hotaraseram de mult, nu ca reactie la cec se intampla in familia noastra, ci pur si simplu pentru a petrece ceva timp cu ea. Acum cred ca e o ocazie buna sa rezolvam si problema asta, daca mai e ceva de rezolvat.

  •  
    • 82 mesaje
    14 Feb 2013, 07:47
    1 1
    Salma, nu mi-e teama de divort, mi-e teama doar sa nu grabesc eu lucrurile si din pur egoism sa ii rapesc copilului sansa de a creste alaturi de un tata care il iubeste.
  •  
    • 7967 mesaje
    14 Feb 2013, 09:06
    5 0
    criss32 said:Salma, nu mi-e teama de divort, mi-e teama doar sa nu grabesc eu lucrurile si din pur egoism sa ii rapesc copilului sansa de a creste alaturi de un tata care il iubeste.

     Tu chiar crezi ca asta este un mediu sanatos pt un copil, ca ar fi normal pt copilul tau sa creasca cu o mama depresiva si un tata care o acuza pe ea pt toate esecurile lui? Nu-ti mai gasi scuze! Detaseaza-te putin si priveste situatia "la rece"...Omul nu te mai iubeste. Cat ai de gand sa-i mai cersesti mila? Asta nu se cheama dragoste, tu esti obsedata cum ca ar fi datoria ta sa salvezi casnicia si sa-l recastigi. Oamenii nu sunt masini pe care le programezi. Trebuie sa te resemnezi, sa-l lasi sa fie fericit, iar tu sa faci la fel! Scuze, poate am fost cam dura, insa ma infurii cand vad o femeie cersind o relatie unui barbat caruia nici macar nu-i pasa de ea, ci doar asteapta ca ea sa se sature odata si sa plece...cu copil cu tot! Fii demna!

  •  
    • 82 mesaje
    14 Feb 2013, 09:21
    2 2
    salmarose said:
    criss32 said:Salma, nu mi-e teama de divort, mi-e teama doar sa nu grabesc eu lucrurile si din pur egoism sa ii rapesc copilului sansa de a creste alaturi de un tata care il iubeste.

     Tu chiar crezi ca asta este un mediu sanatos pt un copil, ca ar fi normal pt copilul tau sa creasca cu o mama depresiva si un tata care o acuza pe ea pt toate esecurile lui? Nu-ti mai gasi scuze! Detaseaza-te putin si priveste situatia "la rece"...Omul nu te mai iubeste. Cat ai de gand sa-i mai cersesti mila? Asta nu se cheama dragoste, tu esti obsedata cum ca ar fi datoria ta sa salvezi casnicia si sa-l recastigi. Oamenii nu sunt masini pe care le programezi. Trebuie sa te resemnezi, sa-l lasi sa fie fericit, iar tu sa faci la fel! Scuze, poate am fost cam dura, insa ma infurii cand vad o femeie cersind o relatie unui barbat caruia nici macar nu-i pasa de ea, ci doar asteapta ca ea sa se sature odata si sa plece...cu copil cu tot! Fii demna!

     Salma, ai dreptate in oarecare masura. Diferenta e ca nu ii cersesc iubirea, ii cersesc sinceritatea. Tocmai asta ma face sa stau in asteptare. Ca el zice ca ma iubeste si ca daca ar divorta ar face-o numai p[entru binele meu. De asta nu vreau sa iau o decizie pripita. Ca intre vorba si fapta e distanta imensa, e altceva. Dar parca as vrea sa imi spuna odata ce simte de fapt, iar spusele sa ii si coincida cu atitudinea.

  •  
    • 6 mesaje
    14 Feb 2013, 10:43
    0 2
    Eu nu pot sa inteleg cum poate cineva (care nu te cunoaste)sa spuna:,,Divorteaza,da-l dracu e barbat,ia-ti copilul si pleaca.Daca fata asta pleaca si dupa doi ani vine din nou si scrie:,Mi-e foarte greu,copilului ii e frig si persoana cu care stau acum ma bate si-mi interzice sa ies,,.....o tine-ti voi la voi.Hoooooo ca deja e prea de tot.Nu santem toti la fel,tu il iubesti el te iubeste,are un fel ciudat de a-ti arata dar asta e felul lui,e bland cu tine si sant convins ca daca lasi timpul sa rezolve problema dintre voi nu vei regreta sau vei regreta mult mai putin dacat daca te iei si pleci.Asta e parerea mea si nu trebuie sa ti cont de ea dar eu cunosc PORCI care isi bat sotiile si apoi le roaga sa-i ierte ca de fapt ei le iubesc.Asta e un mod dat dracu de ai arata cuiva ca il iubesti si pt mine asta e o relatie din care nu tre sa pleci ci sa fuuuuuugi.La voi mai e drum lung pana sa va comportati asa ,deci ,tu trebuie sa ecizi daca esti pregatita sa vezi daca ajungeti pana aici sau se rezolva pe parcurs.Vezi ce ai de casigat daca pleci????????....sau ce ai de pierdut(omul pe care-l iubesti,amintiri,ani....)Crezi ca daca divortezi acum vei putea trai cu regretul ca poate situatia se schimba daca mai asteptai putin?Pt mine daca nu e batalie pana la capat nu e batalie,si pentru familie MERITA,daca nu atunci pt ce dracu ne mai casatorim?......doar ca sa putem divorta?
  •  
    • 1688 mesaje
    14 Feb 2013, 11:44
    7 0
    criss32 said:

     De copil se ocupa si il iubeste, e un tata bun, nu pot nega asta. De inceput sa facem ceva imopreuna incerc, dar nu prea imi reuseste, ca e mereu obosit si surmenat dupa cele 8 ore de job . I

     

     

    Hai ma, ca toti muncim cate 8 ore pe zi sau chiar mai mult, dar da-o naibii, asta inseamna ca ce? O dam incolo de viata persoanala? Doar muncim si dormim? Dar el de fapt sta pe calculator. Se joaca cu copilul putin si pe urma calculator. Lasa-l naibii de calc. Mama si tata nu au avut. Hai sa ne uitam la un film, hai sa facem ceva de mancare, hai sa ne jucam ceva toti 3.  Frate, mi-am facut o familie, atunci am grija de ea. SI nu doar financiar. Am grija si de copil si de nevasta. Simpla prezenta fizica a barbatului acolo nu e suficienta.

    Nu vrea ca tine, atunci ignor total: nu mai gati si pt el, nu mai spala si pt el. Adopta aceeasi atitudine pe care o are si el fata de tine. Si daca nici asa nu reactioneaza, atunci pa.

    Laricris, doar ca barbatul nu te bate, nu inseamna ca wooow, ce barbat bun am. Vrei sa-i arati celuilalt ca-l iubesti? Fa-o asa cum ii place celuilalt, nu cum iti place tie. Iar celalalt o face cum iti place tie. Asta inteleg eu prin iubire. Principiul "accepta-ma asa cum sunt"  nu mai functioneaza dupa ce la inceput lucrurile au stat altfel.

  •  
    • 4208 mesaje
    14 Feb 2013, 11:56
    1 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 6 mesaje
    14 Feb 2013, 12:12
    0 2
    Eu sant de acord cu tine ioncori,nu e normal ce se intampla in familia lor intr ei,ai dreptate ar ce vroiam sa spun e ca eu stiu ca sant lucruri ce se pot repara si care nu,sant lucruri pt care merita sa lupti si pentu care nu,si in situatia de fata am zis doar ca eu sant de parere ca ar merita sa mai incerce sa repare pt ca are pt ce lupta.
  •  
    • 1688 mesaje
    14 Feb 2013, 12:24
    2 0
    Laricris said:Eu sant de acord cu tine ioncori,nu e normal ce se intampla in familia lor intr ei,ai dreptate ar ce vroiam sa spun e ca eu stiu ca sant lucruri ce se pot repara si care nu,sant lucruri pt care merita sa lupti si pentu care nu,si in situatia de fata am zis doar ca eu sant de parere ca ar merita sa mai incerce sa repare pt ca are pt ce lupta.

     

     

    Corect, dar trebuie sa lupte amandoi. Situatia dureaza de ceva timp si lupta doar ea. Oare merita? Tu ca om, ca femeie, ai niste sentimente fata de acel barbat, sentimente ce trebuie intretinute. Si cu ignoranta din partea lui de atata timp. S-au bagat amandoi in relatia si casnicia asta, nu doar ea. El trebuie sa fie prezent si altfel, nu doar fizic. Dar am mai spus asta...

  •  
    • 82 mesaje
    14 Feb 2013, 12:36
    0 1
    joplin said:
    Laricris said: Pt mine daca nu e batalie pana la capat nu e batalie,si pentru familie MERITA,daca nu atunci pt ce dracu ne mai casatorim?......doar ca sa putem divorta?

     

    Dar unde e capatul? Cat ar mai trebui sa astepte, ca inteleg ca nu e o situatie de o luna, doua.

     

    Apoi, ce intelegem printr-un tata bun? O jumatate de ora petrecuta cu cea mica nu mi se pare suficient.

     

    Iesiti impreuna, toti 3, ca o familie in parc? Se implica in schimbat scutece, facut baie? Te ajuta la o mancare, la o curatenie, la spalat vase?

     

    Asta cu stresul mie mi se pare doar o scuza.

     Schimba scutece daca e cazul, uneori petrece chiar o ora sau doua cu bebe. De iesit impreuna nu iesim. Iar la baitza nu a lipsit niciodata. Curatenie...chiar nu. Mai mult face dezordine. Spune ca asa e obisnuit. Spalat vase...)) iese din discutie. Eu sunt cea care ii pune farfuria in fata, ii ia farfuria din fata, spala drege, etc Ce face el practic in casa? Sta cu copilul cum am spus, duce gunoiul diminearta daca il pun in fata usii...si cam atat Dar vad ca bebe il iubeste f mult, e f fericit cand il vede. Si nu vreau sa fac un rau. Mai ales ca asa cum spuneati, nu e agresiv, nu tipa, nu ma loveste. Copilul nu creste intr-un mediu ostil. E liniste in casa noastra. poate prea multa liniste.

  •  
    • 95 mesaje
    14 Feb 2013, 20:45
    0 0
    Vizioneaza filmuletu care apare cand dai clic la "despre autor" ca e vorba despre ce te intereseaza:    http://cupidon.stepout.ro/
    Si inca ceva care te va ajuta:   http://cupidon.stepout.ro/uploads/limbajele_iubirii.pdf
    Acest mesaj a fost editat de către 4roses: 14 Feb 2013, 20:47
  •  
    • 4582 mesaje
    14 Feb 2013, 23:14
    2 0
    Mesaj şters de administrator
    Acest mesaj a fost editat de către Deleted Member: 14 Feb 2013, 23:16
  •  
    • 82 mesaje
    15 Feb 2013, 08:24
    0 1
    cred ca lucrurile s-au imbunatatit. Am reusit sa ii spun si eu ce am pe suflet si el la fel. Sper sa tina schimbarea asta. Ieri cel putin am avut o zi minunata. O sa radeti, dar nu a fost minunata in sensul de lumanari si romantisme ) Am fost impreuna la stomatolog, la cumpartaturi, am gatit impreuna....
    sper sa tina.
    Si va multumesc ca mi-ati fost aproape