Poporul berzei și educația sexuală la homo sapienși

Îmi place să scriu despre mine, despre copii, despre părinți și despre de-ale vieții, în general. Și, de obicei, scriu și despre ce nu-mi place.
Îmi place să scriu despre mine, despre copii, despre părinți și despre de-ale vieții, în general. Și, de obicei, scriu și despre ce nu-mi place.
4 Iunie 2020
Aveam 4-5 ani când am aflat, de la fratele meu, că pe mine m-a adus cioara. A făcut cra-cra de câteva ori și m-a aruncat peste șopron. Apoi ei, toată familia, m-au luat și au avut grijă de mine, chiar dacă nu eram una de-a lor, că ei fuseseră aduși de barză.
Am plâns de mi-au secat glandele lacrimale la auzul acestei teribile întâmplări. Când le-am povestit părinților și bunicilor ce mi-a zis fratele meu, m-au liniștit imediat. Mi-au spus că a făcut o glumă pentru că, de fapt, el este adus de cioară, nu eu. Ba chiar m-au pus să mă uit la bine la el și să observ că este mai negru, iar eu sunt mult mai albă. Aveau dreptate: în mod clar, eu eram fiică de barză, iar el era fiu de cioară.
 
Ani mai târziu, aveam să realizez că fratele meu fusese o tipică victimă a bullyingului din cauza tenului creol, iar povestea cu cioara îi fusese stoarsă ca lămâia-n nas de către alți copii.

 

Educația sexuală se făcea la școală 

 
 
Când am mai crescut și au mai apărut alți verișori prin neam, tot aduși de barză, iar eu am întrebat de ce nu-i aduce barza direct acasă și îi lasă pe la maternitate, iar pe mame le bagă-n spital, începusem deja să fac niște conexiuni sănătoase.
Mă rog, sănătoase au fost până au intervenit adulții să-mi explice că femeia scoate copilul din burtă pe sub braț.
 
 

Îmi amintesc perfect ziua în care am aflat pe unde scoate femeia copilul.


 
Eram la școală, în pauza mare, stăteam cu câteva fete rezemate de gardul de fier al școlii. A venit una dintre colegele de clasă și ne-a spus ce aflase de la o alta care aflase de la nu știu cine, care știa de nu știu unde că femeia scoate copilul pe păsărică. Următoarea oră, după ce s-a sunat, a fost total compromisă. Nu ne-am mai putut concentra la nimic. Am dezbătut zile în șir acest subiect și s-a ajuns la concluzia că e o tâmpenie: e imposibil. Nu are cum să iasă pe acolo pentru că nu are loc. Pe sub braț avea, probabil!
 
Când una din fetele din clasa noastră a avut pentru prima dată menstruație, a venit și ne-a povestit cum a fost. Se speriase și s-a dus la mama ei.
Maică-sa i-a spus că așa e normal la femei, astfel încât, noi am bifat și asta și am așteptat  să ajungem în etapa absolut normală la femei: să ne curgă și nouă ”sânge pe păsărică”.
 

De ce?

 
Aveam să aflăm la anatomie, unde lecția s-a desfășurat cu obraji înroșiți, după ce se tociseră paginile manualului de cât de studiaserăm noi, tot anul, pentru poze.
 
Când cineva de la noi din clasă a venit la școală cu niște cărți de joc ilustrate cu scene explicite, le-am studiat atent pe toate: stai să vezi cum intră aici, stai să vezi cum e, stai să vezi ce face aia, stai să vezi pe unde se bagă. 

Practic, fac parte din generația care a făcut educația sexuală din cărți: că erau de anatomie sau de joc, tot aia am înțeles.
 
 

Am ascultat/citit în ultimele zile tot felul de păreri contra

 
 
Mulți confundă educația sexuală cu sexul și nu sunt de acord ca așa ceva să se petreacă la școală - se ocupă ei acasă de asta (!?!?!?).
Am avut și eu, la clasa copilului meu, o dezbatere de acest gen și un tătic s-a opus vehement: nu era de acord să vină cineva și să-i învețe copilul ”prostii”, voia să îi spună el acasă cum stă treaba, atunci când va fi timpul. 
 
Problema timpului potrivit este un alt vierme care ne roade pe interior. Mulți cred că educația sexuală trebuie să se facă atunci când organele sexuale sunt gata de folosit, cum ar veni, pe principiul: ”Ah, stai să-ți spun ce poți să mai faci cu asta, mă!”.
 
Sunt mulți care cred că educația sexuală trebuie să se facă acasă - e ceva cu care ar trebui să se ocupe părinții, nu o persoană străină. În plus, ei vor să controleze informațiile, să nu li se spună prostii cum li s-ar putea spune la școală!
 
Mai sunt și alții care nu consideră că e necesară! Li se pare că s-a întors lumea cu susul în jos! Ei cred că cei care sunt pro nu sunt decât niște inconștienți! Din cauza educație sexuale în școli noi vom ajunge să avem și mai multe cazuri de minore gravide! Păi cum să nu avem dacă se dă drumul și în școală la așa ceva?
 
Mai sunt și cei care nu văd necesar ca un copil să știe cum se fac copii! De ce să știe? La ce ie-ar folosi? Oricum, e o treabă de care se ocupă berzele, nu?
 
Mă rog, lista de motive lipsite de orice legătură cu realitatea e lungă și eu m-am oprit din a le mai citi.
 
Ce voiam să vă spun, de fapt, e că prin introducerea educației sexuale în școli, s-ar putea să punem carul înaintea boilor.
Înainte de toate, există mulți părinți care au nevoie de educație sexuală. Oricum, va fi nevoie de acordul lor.
 

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod