Specialiștii demontează miturile care încă circulă în rândul românilor


Românii sunt din ce în ce mai preocupați de o alimentație sănătoasă și acordă o atenție crescută preparatelor pe care le consumă zilnic, însă nu consideră că au un stil de viață mai sănătos comparativ cu alte țări.
Un criteriu pe care locuitorii României îl iau în considerare atunci când își propun menținerea unei vieți sănătoase ește creșterea frecvenței gătitului în defavoarea comandatului sau a mâncatului în oraș ( 58,51% ) în timp ce 56,16% reduc sau limitează consumul de pâine sau alte făinoase.

Vestea bună este că în general românii înclină să aleagă conștient mesele în funcție de recomandări cu privire la ce înseamnă a mânca sănătos. Există deci un focus pe adoptarea unui stil de viață sănătos cu toate că mai avem de parcurs un drum lung până la a fi informați în adevăratul sens al cuvântului.  

Studiul iVox  a fost realizat de brandul Agricola pe un număr de 1.574 respondenți în perioada 08 – 10 mai 2019 și subliniază faptul că românii dedică din ce în ce mai mult timp alimentației corecte, cu toate că miturile sunt încă prioritare atunci când vine vorba de credibilitate.

Carnea de pui este cea mai consumată carne de români cu un procentaj de 45,11 % dintre aceștia, urmată de carnea de porc, care este preferată de 33,61 % dintre cei care locuiesc în România.

Atunci când ne referim la tipul de carne pe care românii îl pun pe mesele lor, aceștia preferă să fie cât mai sănătoasă și cât mai apropiată de cea care amintește de gustul copilăriei și de preparatele bunicii. Acesta este și motivul pentru care 72,11% dintre români sunt familiarizați cu conceptul de pui cu creștere lentă în timp ce 70,27% au și consumat carne provenită de la un pui crescut și hrănit exclusiv vegetal – crescut pe o perioadă de 56 de zile, hrănit cu cereale în ferme mici, cu densitate redusă.

Dumitru Drăgotoiu, Prorector U.S.A.M.V și specialist în nutriție și alimentație animală, afirmă:‘’ Puiul cu creștere lentă este o alternativă la varianta clasică,  se situează între un pui crescut la nivel de curte și cel industrial. Crescut pe o periodă pe timp mai mare acesta are capacitatea să se dezvolte corect, astfel proprietățile sunt cele situate în valorile normale - carnea este compactă, sistemul osos se dezvoltă suficient de bine iar substanțele minerale se depun corect. Din acest motiv și zicala: ‘’gaina bătrână face ciorba mai buna’’. Pentru că are o măduva dezvoltată și substanțe minerale foarte bine impregrate în timpul fierberii, se solubilizează în bulionul respectiv și dă un alt gust preparatului. Puiul crescut în conditii industriale și sacrificat între 35 - 38 de zile nu are cum să aibă caracteristicile de maturitate ale sistemului osos cum are celălalt.’’

Cu toate că trendul unui stil de viață sănătos începe să fie preluat de o majoritate mult mai mare comparativ cu anii anteriori, atunci când evaluează calitatea cărnii de pui 51,82% se uită la culoarea cărnii, 38,12% au în vedere gustul iar 27,93% verifică caracteristicile de pe ambalaj.
În continuare, 9 din 10 români sunt de părere că hormonii din carnea de pui nu sunt un mit și puii de găină sunt hrăniți cu hormoni de creștere, iar 7 din 10 consideră că în carnea de pui există și antibiotice. 

Conform specialistului Prof Univ. Dr. Dumitru Drăgoțoiu, Prorector U.S.A.M.V, culoarea cărnii este dată de cantitatea grăsimii din stratul subcutanat al dermei, cromatică care are proveniența în nutrienții naturali pe care pasărea îi consumă: ‘’Luăm exemplul puiului,  având aceste xantofile - ați văzut că grăsimea de pasăre, spre deosebire de celelalte animale, este mai gălbuie – culoarea poate să fie gălbuie spre portocaliu dacă în hrana puilor se folosesc produse, materii prime care au această caracteristică de a conține substanțe xantofile sau se pot folosi o serie de aditivi care au pigmenți naturali. Obținuti deci din plante, din pigmenți naturali în care aceste substante xantofile se regăsesc în cantitate mai mare. Deci ei își exprimă culoarea prin acel strat de grăsime care se difuzează și la nivelul dermei și apare în ambalaj într-o culoare mai apropiată de preferințele consumatorului.’’

Astfel, aceste mituri sunt demontate de specialiștii care ne îndrumă să ne informăm corect și să oferim crediblitate surselor specializate.
Cu atât mai mult cu cât conform studiului iVox realizat de brandul Agricola, atunci când vine vorba de a mânca sănătos doar 55,08% dintre români se informează de la specialiști, 44,85% au ca principale surse de informare cărțile, revistele sau studiile de specialitate iar pentru 4 din 10 o sursă viabilă este presa.

Atunci când au fost întrebați care sunt termenii care îi duc mai aproape cu gândul de ce înseamnă o alimentație corectă, cele mai folosite cuvinte au fost: fructe (20,49%), bio (18,77%) și legume(17,42%). Într-adevar, acestea trebuie incluse în alimentația noastră zilnică, însă nu totul depinde de ele, întrucât un corp care funcționează bine are nevoie de valori mult mai complexe.

Astfel, conform datelor furnizate de studiul iVox, un stil de viață sănătos înseamnă timp dedicat meselor, dar și timp alocat unei informări corecte și relevante , pe baza informațiilor specializate cât și alegerea unei alimentații echilibrate. 

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod