Tulburarile de menopauza

Incetarea menstruatiilor este primul semn vizibil al menopauzei. El este insotit de alte simptome, de gravitate variabila, care apar mai mult sau mai putin rapid.

Unele tulburari survin chiar inainte sau o data cu aparitia menopauzei: acestea sunt, pentru majoritatea femeilor, bufeurile, insotite frecvent de transpiratii abundente. Altele se instaleaza progresiv, ca astenia, tulburarile de dispozitie, cresterea in greutate, subtierea pielii si, mai grav, scaderea volumului (atrofie) tesutului genital, care antreneaza tulburari sexuale, osteoporoza (diminuarea matricei osoase) si alterarea vaselor sanguine, care favorizeaza bolile cardiovasculare. Aceste tulburari variaza foarte mult de la o femeie la alta.

Simptome menopauza: Bufeurile 
Afecteaza majoritatea femeilor in momentul menopauzei, cu o intensitate si o frecventa variabile. Cel mai frecvent sunt usoare, limitandu-se la o simpla senzatie de caldura si la inrosirea fetei. Dar pot sa se manifeste si printr-o senzatie brutala de caldura la nivelul portiunii superioare a corpului (decolteu, ceafa, fata si, uneori, pielea capului), cu roseata si transpiratii abundente, mai ales pe fata, ceafa si intre sani. Bufeurile produc o jena si o angoasa importante, pricinuita de senzatia de sufocare.
La debut, bufeurile survin mai ales noaptea, producand, atunci cand sunt intense, insomnii si astenie importanta, apoi apar si ziua, mai ales dupa mese sau la efort. Ele dureaza in medie 2Ð3 minute.
Fenomen complex, bufeurile sunt dovada unei tulburari la nivelul schimburilor dintre hipotalamus, centrul de comanda al sistemului hormonal si al reglarii temperaturii, si ovare.
Hipotalamusul trimite mesaje hormonale catre ovare, care nu mai raspund. Bufeurile traduc aceasta absenta de reactie ovariana. Sunt necesare luni de zile pentru ca organismul sa se adapteze si sa ajunga la un nou echilibru.

Simptome menopauza: Tulburarile sexuale
Daca in parte sunt de natura psihica, tulburarile sexuale sunt cauzate si de modificarile fizice care pot altera calitatea raporturilor sexuale. Diminuarea secretiei hormonale produce o uscaciune a mucoaselor si, dupa mai multi ani, o subtiere a peretilor vaginali si o atrofie vulvara care provoaca disconfort si dureri la contactul sexual.
Infectiile urinare si vaginale sunt mai frecvente. Volumul sanilor scade.

Simptome menopauza: Osteoporoza
Osteoporoza face parte din manifestarile tardive ale menopauzei. Carenta de estrogeni produce o diminuare a matricei osoase, care se adauga scaderii rezervelor de calciu de la nivelul osului. Acesta devine poros si isi pierde rezistenta. Osteoporoza se observa mai ales la femeia peste 60 de ani si se agraveaza cu varsta. Ea este favorizata de sedentarism, absenta expunerii la lumina naturala, ca si de regimul sarac in calciu si proteine. Manifestarile cele mai spectaculoase si cele mai grave ale osteoporozei sunt fracturile aparute la cel mai mic traumatism, care pot produce dureri difuze (adesea dorsale sau lombare) si tasare vertebrala.

Bolile cardiovasculare
Estrogenii joaca un rol protector pentru artere prin scaderea nivelului de colesterol total si de trigliceride si prin cresterea nivelului de lipoproteine (colesterol ãbunÒ). La menopauza, scaderea nivelului de estrogeni antreneaza o crestere a nivelului de grasimi din sange, care este insotita de cresterea tensiunii arteriale si, uneori, de formarea unor depozite lipidice pe peretele arterial (ateroscleroza), putand perturba circulatia sangelui in arterele afectate. Principalele complicatii ale aterosclerozei sunt angina pectorala si infarctul de miocard. La menopauza, riscul femeilor de a suferi de o boala de acest tip este acelasi ca la barbatii sub 60 de ani. Acest risc este agravat de anumiti factori genetici, de hipertensiunea arteriala sau de diabet si de igiena de viata deficitara (alimentatie bogata in grasimi, obezitate, tabagism).

Simptome menopauza: Tulburarile psihice
Tulburarile psihice obisnuite ale menopauzei sunt schimbarile bruste de dispozitie, iritabilitatea, senzatia de anxietate, o stare depresiva, oboseala fara cauza organica, tulburari de memorie si de concentrare si dificultati in efectuarea eforturilor. Scade eficienta (profesionala sau personala), ceea ce accentueaza starea de disconfort psihologic.
Aceste tulburari sunt cauzate in parte de variatiile hormonale (scaderea nivelului de estrogeni), dar sunt legate si de frica de batranete, aparitia menopauzei simbolizand inca intrarea in varsta a treia.

Cresterea in greutate
Femeile au tendinta sa creasca in greutate in momentul menopauzei: in medie, 4-7 kg, cu modificarea repartizarii grasimii, care se depune mai ales pe abdomen si solduri.
Aceasta crestere ponderala se poate explica partial prin factori hormonali (centrii apetitului si ai satietatii sunt situati in hipotalamus, in vecinatatea celor care regleaza functia ovariana); ea este favorizata si de scaderea activitatii fizice legate de varsta, de stres - personal sau profesional - care duce la o alimentare excesiva, de cautarea in hrana - si mai ales in dulciuri - a unei compensatii pentru frustrari si, in fine, de o predispozitie genetica.

Tulburarile de menopauza

Simptome menopauza: Tratamente
Tratamentul de substitutie hormonala este principalul raspuns la tulburarile care survin in momentul menopauzei.

In Europa, doar un mic procent din femeile aflate la menopauza (10%) primesc un tratament hormonal de substitutie, fata de 15-25% in SUA. Cel mai greu de realizat pare sa fie administrarea acestui tratament pe termen lung (cel putin 10 ani).

In ce consta tratamentul ?
Hormonoterapia de substitutie consta in administrarea succesiva de estrogeni si un progestativ in vederea obtinerii unui echilibru hormonal. Estrogenii pot fi prescrisi pe cale orala (comprimate) sau percutana (gel sau plasturi care se reinnoiesc periodic). Progesteronul se prezinta sub forma de comprimate, cu exceptia progesteronului micronizat, care se administreaza pe cale vaginala. Medicamentele pot fi luate continuu sau dupa o secventa determinata, caz in care se produc sangerari lunare (hemoragii de privatiune).

Avantajele tratamentului
Pentru bufeuri. Estrogenii sunt eficienti impotriva bufeurilor si a crizelor de transpiratii. Dupa o luna de tratament, aceste simptome dispar aproape intotdeauna. Pot fi utilizate si medicamente nehormonale.

Pentru starea buna a mucoaselor. Estrogenii permit mucoaselor sa-si mentina grosimea si structura. Ei mentin, printre altele, o buna vascularizare, ceea ce permite mucoasei vaginale sa-si conserve culoarea roz. Estrogenii amelioreaza si deficitul de lubrifiere care apare dupa menopauza si care produce dureri la contactul sexual.
Pe de alta parte, estrogenii actioneaza pe mucoasa urinara, care isi recapata capacitatea de aparare contra infectiilor. Cistitele apar mai rar.

Pentru imbatranirea pielii. Estrogenii permit pielii sa isi conserve colagenul, important pentru elasticitate. Subtierea tegumentelor se face mai lent, amanandu-se imbatranirea, iar acest efect este mai evident daca se renunta la fumat si la expunerea la soare.
Pentru osteoporoza. Hormonoterapia actioneaza contra pierderii de calciu si contra distructiei matricei osoase. Prin acest tratament se pot evita tasarile vertebrale si fracturile de pumn si de col femural.
In prezent, hormonoterapia este tratamentul preventiv cel mai eficient pentru osteoporoza. Ea trebuie inceputa cat mai devreme, imediat dupa oprirea menstruatiilor, deoarece procesul de deteriorare osoasa se instaleaza rapid, mai ales la femeile slabe, fumatoare sau care nu fac exercitii fizice. Pentru a fi eficienta pe termen lung, hormonoterapia trebuie efectuata cel putin 10 ani.
Pot fi propuse si alte tratamente, cum ar fi administrarea de calciu, vitamina D si fluor pe cale orala, sau injectii intramusculare cu calcitonina (hormon care faciliteaza fixarea calciului in os). Aceste tratamente nu au eficienta constanta, iar unele, cum ar fi administrarea de calcitonina, pot avea efecte nedorite.
Prevenirea osteoporozei se face si prin masuri simple de igiena de viata: efort fizic moderat, dar regulat (mers, natatie, gimnastica usoara), alimentatie bogata in calciu si proteine (lapte, produse lactate, carne, peste).

Pentru bolile cardiovasculare. Hormonoterapia (si mai ales administrarea de estrogeni naturali) scade in mare masura riscul de boli cardiovasculare. Estrogenii au, intr-adevar, capacitatea de a diminua nivelul de colesterol, de a proteja cordul, arterele si vasele sanguine.

Contraindicatii
Anumite boli sau antecedente reprezinta inca un obstacol fata de prescrierea unui tratament hormonal de substitutie:
- cancerele de san (sau antecedentele familiale de cancer de san);
- cancerele evolutive de uter, in special de endometru (mucoasa uterina);
- hemoragiile genitale de origine necunoscuta;
- tulburarile grave hepatice;
- fibroamele voluminoase;
- endometrioza importanta;
- antecedentele de accident vascular grav (embolie, flebita...);
- hipertensiunea arteriala.
Unele situatii delicate, considerate pana de curand contraindicatii pentru hormonoterapie, au fost reconsiderate in prezent. Acestea sunt obezitatea, diabetul si prezenta unui nivel ridicat al lipidelor sanguine.

Simptome menopauza: O supraveghere benefica
Administrarea hormonoterapiei de substitutie este precedata intotdeauna de un bilant al starii de sanatate.
Medicul intreaba pacienta despre tulburarile pe care le are si despre evolutia starii generale, recomanda eventuale analize pentru determinarea avantajelor si neplacerilor hormonoterapiei si a duratei tratamentului.
Supravegherea ulterioara este necesara: ea permite urmarirea ginecologica regulata (in special palparea sanilor si efectuarea frotiului vaginal) si, deci, o preventie excelenta a cancerelor specifice femeii.

Un tratament controversat
Tratamentul hormonal al femeilor la menopauza a generat numeroase dezbateri legate de eventualele riscuri produse de administrarea acestui tip de medicamente, care ar putea favoriza anumite cancere (de san, de uter). Hormonoterapia s-a perfectionat in vederea corijarii efectelor nedorite, iar noile generatii de molecule par sa nu aiba decat efecte benefice. Este indiscutabil faptul ca medicului curant ii revine sarcina de a evalua riscurile inainte de a recomanda un tratament, iar femeia il poate accepta sau nu, in functie de elementele furnizate de medic.