Copilul neatent

Chiar si unele asa zise tulburari de memorie sunt de fapt tulburari de atentie. Copilul nu a uitat, ci nu este atent si de aceea nu raspunde corect. Parintii se plang adesea ca acesti copii par sa nu auda ce li se spune, ca nu respecta cerintele, ca totul trece pe langa ei, ca evita sarcinile care cer efort.

In copilaria mica, la 3-4 ani, educatoarele ne spun despre ei ca se plitisesc, ca nu se pot concentra la diferite activitati, ca sar de la una la alta. Este importanta si interactiunea lor cu ceilalti copii si cu adultii pentru ca este diferenta intre copiii care "sunt in lumea lor" si cei care se plictisesc sau sunt neatenti doar la ctivitati impuse dar se descurca bine in jocuri si interactiuni cu alti copii.
 
Astfel incat, ori de cate ori avem de-a face cu o astfel de tulburare de atentie, este important sa vedem unde se manifesta si cum anume. De asemenea, parintii ar trebui sa observe ce anume ii face placere copilului si daca exista activitati care il capteaza si care sunt acestea.

Sigur ca exista mai multe forme de atentie, iar in ceea ce priveste atentia voluntara, copilul va invata in perioada prescolara cum sa isi concentreze atentia si sa si-o mentina pana cand reuseste sa termine activitatea. La copii, timpul de concentrare variaza de la 5-10 minute la 2-3 ani pana la 30 minute la 4-5 ani.

In mod obisnuit, la 7 ani, copilul ar trebui sa poata face fata activitatii scolare, adica sa ramana in clasa 50 de minute. Educatoarele si invatatoarele stiu cum sa alterneze activitatile mai dificile cu cele mai usoare si cum sa creasca progresiv timpul de concentare. Cu toate acestea, atat la gradinita cat si la scoala, gasim copii care isi pierd rabdarea sau renunta la activitate mai repede ca ceilalti. In cazul lor este necesara o investigatie penru a se vedea care este originea acestei probleme si o interventie de specialitate, care cu cat este mai timpurie cu atat sansele sunt mai mari ca aceasta tulburare sa nu duca la efecte nocive pentru dezvoltarea copilului sau sa se asocieze cu alte tulburari.

Se intampla adesea ca aceasta lipsa de atentie sa fie observata de-abia la scoala cand invatatoarea se plange ca nu o asculta, nu se uita la tabla, face cu totul altceva, se joaca etc. Parintii il cearta pe copil ca greseste din neatentie si nu pentru ca nu stie dar unii nu se gandesc ca cel mic nu are control asupra capacitatii de concentrare a atentiei si in majoritatea cazurilor nici el nu-si da sama cand incepe sa se gandeasca la altceva.

Cauzele acestei probleme sunt diverse, pornind de la cele neurologice si mergand pana la anumite tulburari de relationare, probleme emotionale, evenimente traumatice etc.

Psiholog Anca Pietraru

Ii puteti adresa intrebari autorului AICI