Depresia si Mos Craciun

Numaratoarea inversa pana la Craciun si Revelion este pornita. Prin orase beculete, luminite in forme diverse, sugerand tot felul de scheme de referinta, se aprind. Agitatie cam peste tot.

Numaratoarea inversa pana la Craciun si Revelion este pornita. Prin orase beculete, luminite in forme diverse, sugerand tot felul de scheme de referinta, se aprind. Agitatie cam peste tot. Motivul este oarecum dat de febra sarbatorilor. Nu este recomandabil sa vorbesti de febra in plina iarna, dar... se presupune ca este febra celor ce intra intr-o stare de agitatie cognitiva si emotionala pentru cei dragi.

In general, sarbatorile sunt considerate prilej de bucurie, veselie, entuziasm, etc. Insa exista si o parte nevazuta sau pe care preferam sa nu o vedem nici la cei din jurul nostru si nici la noi insine - tristetea sarbatorilor, starea de suferinta.

Ea exista, o resimtim intr-un fel sau altul toti. Cineva spunea: "sarbatorile dau oamenii peste cap, parca sunt intrati in vrie", constat in jurul meu ca, in aceasta perioada se iau tot felul de decizii, ca oamenii, desi aceiasi, par a se schimba.

Pana acum am fost preocupati de tot felul de probleme. Acum gandul nostru pare a se intoarce spre cei dragi si, totusi, de unde stim ca acest gand al tau este intotdeauna binevenit? Poate ca cei dragi sunt departe, poate ca cei dragi sufera sau poate ca suntem suparati cu adevarat pe ei.
Mai exista si cazul in care cei dragi nu exista. Sa spunem ca atunci cand activitatea zilnica se domoleste, ca intr-un fel nu ai mare lucru de facut, urmeaza sa te preocupi de ai tai, de cei pe care ii iubesti si de cel pe care il iubesti. Uneori sufletul tau poate simti tristete pentru ei sau poate esti singura si nimeni nu este langa tine. Daca pana acum ai ascuns acest lucru fata de tine insati desi stiai ca iti doresti pe cineva langa tine acum operatia de ascundere este mult mai dificila.

Pana acum iti era usor - alergai, vorbeai, aveai probleme, aveai intalniri.
De dimineata pana seara erai pe drumuri. Problemele altora, problemele de serviciu te cuprindeau si iti ocupau campul ideatic, singuratatea ta era tinuta undeva la periferie. Iti era dificil si totusi nu resimteai tristetea decat uneori cand ceea ce era la periferia gandurilor tale ajungea in fata. Intr-un fel te inselai singura ca si cum ai fi avut o problema pe care nu o intelegeai ca si cauze insa era importanta pentru tine si nu pentru ca asa este ea importanta, ci pentru ca astfel o resimteai tu.

Craciunul aduce la suprafata pe cei dragi, dar uita ca exista si persoane care resimt tristete.
Acum este un moment al bilantului, un moment al evaluarii - cum este la tine cu persoanele apropiate. Cand sufletul tau resimte tristete intri intr-o stare de apatie, de durere, de pesimism, de depresie.
semnatura articol Lygia Alexandrescu
de Claudiu Ganciu, psihoterapeut
CPAP - Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie
021 317 40 43; 0722 453 906 sau
centrupsihologie@gmail.com www.centrupsihologie.ro
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod