De ce cred atât de mulți oameni în teoriile conspirației?


Cea mai simplă explicație pentru un eveniment este aproape întotdeauna cea mai bună. Dacă dai la o parte orice presupuneri, ceea ce rămâne de obicei este adevărul.
Însă acesta nu este exact modul în care gândesc oamenii care cred în teoriile conspirației. Întrebarea este de ce cred atât de mulți oameni în acestea? De ce chiar și cele mai absurde teorii au adepți loiali? Există atât de multe explicații pentru teoriile conspirației.

Care este motivul pentru care mulți oameni se încred în teoriile conspirației?


Cele mai frecvente teorii ale conspirației sunt cele care implică lumea politică. Ca regulă generală, un partid sau un grup care este în afara puterii va fi mai înclinat să creadă în conspirații decât un grup aflat la putere. Oamenii care au pierdut alegeri, bani sau influență caută ceva pentru a explica această pierdere.

Așadar, acest fenomen este consistent și previzibil. Desigur, nu toți membrii nemulțumiți ai unui grup cred în teoriile conspirației predominante. Multe depind și de demografie, oamenii având încredere în teoriile invers corelate cu educația și bogăția lor. Un sondaj a arătat că aproximativ 42% dintre persoanele fără studii medii cred în cel puțin o teorie a conspirației, comparativ cu 23% dintre persoanele cu studii postuniversitare. Un studiu din 2017 realizat în Statele Unite a constatat o medie a venitului gospodăriei de 47.193 de dolari în rândul persoanelor înclinate să creadă în teoriile conspirației, respectiv 63.824 de dolari în cazul persoanelor care nu cred în astfel de idei. În acest caz, teoriile conspirației pot fi privite ca niște ulițe emoționale. Nu vrei să te învinovățești pentru lucrurile pe care nu ți le-ai putea permite, deci ajungi să învinovățești forțele anonime. 

La fel de importantă în promovarea conspirațiilor este dorința de a fi special sau diferit. Iar aceasta este o nevoie care întrerupe factorii demografici.
Într-un studiu publicat în Jurnalul European de Psihologie Socială, subiecții au răspuns la un studiu menit să le măsoare dorința de unicitate sau au scris un eseu despre importanța gândirii independente. Cei care au avut un nivel înalt pentru necesitatea de a fi speciali au fost mai susceptibili la a crede în teoriile conspirației.

O mică parte din motivarea aprobării credințelor iraționale este dorința de a ieși din mulțime. Aceasta explică parțial motivul pentru care dovezile care resping teoriile schimbă rar mintea celor care cred în conspirații, deoarece renunțarea la credință înseamnă să renunți și la ideea de a fi special. 

În unele cazuri, chiar absurditatea teoriilor conspirației poate fi de fapt o încercare de a face lumea să aibă mai mult sens. Cu cât se alătură mai mulți oameni cercului credincioșilor, cu atât mai puțin probabil este ca acesta să se rupă.
Afilierea grupului devine centrală, iar credințele sunt insuflate tuturor.

Studiile recente sugerează că cel mai rău mod de a schimba mintea mulțimii care crede în conspirații este de a critica sau, mai rău, de a-ți bate joc de convingerile sale. Asta îi pune pe acei oameni în defensivă, scăzând șansele de a-i face să își schimbe părerea. Ceea ce ar putea funcționa mai bine este discuția fără a judeca. Chiar și menționarea faptelor, însă timpurie, poate face o diferență. Copiii care învață faptele științifice din spatele încălzirii globale au mai puține șanse de a crede în conspirații atunci când sunt puși față în față cu ea. Dacă prinzi virusul conspirației prima oară, infecția poate fi tratată. În cele din urmă, mintea umană este un agent liber și adesea irațional, iar oamenii vor crede ceea ce vor să creadă.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod