Ce se întâmplă cu creierul tău când minți?

Ce reacții au loc în creierul tău când minți?

Cercetările au ajuns la concluzia că majoritatea oamenilor spun 1-2 minciuni pe zi. Găsim mereu scuze pentru minciunile noastre. Spunem că nu este vorba de o minciună patologică, ci de o minciună albă nevinovată. Sau că spunem minciuni pentru a nu răni sentimentele cuiva. Însă ce se întâmplă când minți? Studiile efectuate au dezvălut că minciunile ar putea să îți afecteze creierul și corpul.

Când minți, creierul tău este copleșit. Au fost efectuate o multitudine de studii cu privire la efectele minciunilor patologice asupra sănătății tale. Și acestea sunt dăunătoare pentru sănătatea ta. Potrivit doctorului Arthur Markman, în momentul în care spui o minciună, organismul tău eliberează cortizol în creier. La câteva minute mai târziu, memoria ta încearcă să-și amintească minciuna și adevărul. Abilitatea de a lua decizii devine mai grea și ar putea proiecta disconfortul sub formă de furie. Iar aceste lucruri au loc în primele 10 minute după ce spui o minciună.

După aceste reacții inițiale, te gândești că minciuna ta ar putea fi demascată. Pentru a face față acestui sentiment, încerci să compensenzi minciuna, arătând mai multă bunăvoință decât în mod obișnuit. Sau s-ar putea să te convingi că e vina unei anumite persoane că a trebuit să minți. În ziua în care ai spus o minciună se poate întâmpla oricare dintre cele 2 lucruri. Dacă ești obișnuit cu minciunile patologice, poți începe să crezi chiar tu minciuna pe care ai spus-o. Dacă nu ești obișnuit cu minciunile patologice, s-ar putea să te simți rău și să încerci să eviți persoana pe care ai mințit-o. Iar acest sentiment de vinovăție poate duce la apariția tulburărilor de somn.

Tot acest stres suplimentar are și consecințe negative asupra sănătății tale. Poate crește tensiunea arterială, provoca dureri de cap sau de spate și reduce numărul de celule albe din sânge, de care ai nevoie pentru a lupta împotriva bolilor.

În momentul în care spui o minciună și o susții, se consumă multă energie mentală, acest lucru dându-ți o stare de anxietate și, în unele cazuri, chiar și depresie. Aceste sentimente, la rândul lor, îți pot afecta digestia, ducând la apariția diareei, problemelor stomacale, crampelor abdominale și senzației de greață.