Clasa a 5-a e grea pentru orice copil. În plus, eram şi eu tare descurajată, bănuiam că şocul trecerii la mai multe persoane la care să se raporteze - profesorii, adică - va cauza probleme comportamentale.
Citește și: Clasa a V-a e dificilă pentru toţi copiii, dar pentru un copil autist este extrem de grea!
David a început anul şcolar cu un 3 la matematică despre care am aflat de la doamna dirigintă.
Deja îl şi vedeam corijent. Nu a rămas, dar matematica a fost tot anul marele chin. La restul, nu prea au fost probleme de învăţare, cât de atitudine la unele ore, unde a simţit nevoia să îi testeze pe profesorii care aveau un aer blând.
A trecut cumva semestrul I şi, în mod suprinzător a terminat cu 8.35. Mare bucurie pentru noi! Era în prima jumatate a clasei. Al doilea semestru a început bine, apoi au închis şcolile. A început şcoala online.
L-am simţit la un moment dat demotivat, dar au fost doar câteva zile. Apoi am fost atentă. Era extrem de implicat. Răspundea mereu la ore. Tind să cred că intra peste ceilalţi şi le tăia vorba.
Mi-au confirmat şi profesorii lui că la şcoală e mai apatic şi pare mai absent.
Da, cred, îmi imaginez că e timorat de cei mai buni elevi, de gălăgie, e distras mereu de stimuli. Şcoala online e cu totul altceva. Apoi a început să îşi facă singur temele. Mai greşea la matematică sau la gramatică, dar îl ajutam şi noi, ca de obicei.
S-a învăţat să lucreze fără să îl pună cineva, poate a ajutat şi faptul că în acest timp şi eu eram concentrată asupra laptopului de serviciu. Cred că a copiat din concentrarea şi seriozitatea mea. Uneori, se concentra mai bine ca mine la ce avea de făcut, în condiţiile în care în unele zile copiii cei mici nu au făcut decât să urle.
Când simţeam că sunt gata să cedez, mă uitam la David care învăţa şi mă întrebam cum poate.
De fapt el nu a avut niciodată condiţii mai bune ca acestea. El nu a avut niciodată o cameră sau un loc separat doar al lui. Nu are termen de comparaţie. Poate că asta a fost o terapie excelentă pentru deficitul lui atenţie. I-a antrenat atenţia.
Citește și povestea lui David: Da, există ieșire din autism
A muncit zi de zi de când e acasă. Însă începuse să se simtă puţin rău în unele zile, ne-am dat seama că va urma o intervenţie chirrugicală şi m-am rugat să nu se agraveze pentru că spitalele erau dedicate strict covid sau urgenţelor.
L-am operat înainte de finalul anului şcolar, cum s-a redeschis spitalul de copii. Mi-era frică să nu ne incuie iar guvernaţii şi să arunce cheia, în timp ce ei petrec la locul de muncă cu ţigări şi whiskey şi fără măşti.
Anul şcolar s-a încheiat, iar David a terminat cu 9.12.
E o mare performanţă pentru el. Sunt tare mândră că a reuşit să ajungă aici. Nu trebuie să fie primul. Oricum, mereu e cineva mai bun ca noi, iar notele chiar nu reflectă valoarea sufletească a copiilor noştri. Împortanţa lor ca fiinţe umane nu depinde de notele pe care le primesc la şcoală.
În plus, ei nu există ca să avem noi cu ce ne lăuda, să ne împlinească pe noi. Nouă, părinţilor, în schimb, ni s-a dat misiunea de a face din ei oameni buni. Nimic altceva nu contează.
Vara asta, eu plănuiesc să îl încurajez să citească mai mult, dar şi să stea mai mult afară. Face şi un curs de programare pentru copii, care îi place foarte mult. Îmi pare că e destul de perspicace şi pare că se descurcă bine. Visez să mergem undeva, măcar noi doi, însă unde să te încumetezi să mergi? Eu am senzaţia că vor să ne închidă din nou în case vara asta.
Aşa că trebuie să ne gândim bine ce alegeri facem vara aceasta pentru că tare mi-ar plăcea ca David să aibă o vacanţă anul acestă, să rămână cu amintiri frumoase. Va avea nevoie de ele când va fi adult.
Ne puteți urmări și pe pagina de Facebook ”Ieșirea din autism”.
Posteaza comentariu