De ce se încăpățânează toată lumea să-ți spună cum să-ți crești copilul?


Îmi amintesc că stăteam în sala de așteptare de la medic, cu bebelușul în brațe și cearcăne cât o zi de post, chipul meu probabil reflectând un amestec ciudat de adorație pentru faptura ce-mi gângurea ștrengar la piept și faptul că nu mai dormisem din ziua nașterii.
Doamna din dreapta mea, probabil recunoscand scenariul, s-a aplecat catre mine si mi-a soptit sfatos, “dormi cand doarme si el.” I-am zambit politicos. La nici 3 secunde, o alta doamna a intervenit, “Ai incercat co-sleeping?”
Pana sa-mi dau seama ce se intampla, o mica colectie de femei au inceput sa poarte o mini conferinta despre antrenamentul somnului, stabilirea rutinelor, de ce e bine sa lasi copilul sa planga… s-a adus vorba pana si despre acum invechita tehnica de a pune rachiu in biberonul copilului.
Eram subiectul conversatiei si totusi abia daca participam la ea.
Intreaga experienta a fost coplesitoare.
Daca ai cunoscut un parinte, probabil ai cunoscut un om caruia sfaturile nesolicitate nu-i sunt deloc straine. E traditional acceptat ca n-ar trebui sa-ti bagi nasul in treburile nimanui, si totusi, cand vine vorba de parinti, majoritatea oamenilor isi uita antrenamentul social si revarsa un torent de “ce ar trebui sa faci” si “uite ce am facut eu”. Citeste continuarea pe andreearaicu.ro

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod