De ce o căsnicie toxică face mai mult rău unui copil decât un divorţ?

În cele mai multe cazuri, divorţul este dureros pentru întreaga familie. Deşi, din motive de bunăstare a copiilor, uneori este mai bine să iei decizia de a te despărţi, decât să stai într-o căsnicie dificilă.
Dacă este gestionată corect, separarea părinţilor poate aduce un viitor mai fericit copiilor, pe când dacă stau într-o relaţie nefericită, se poate ajunge ca toţi membri familiei să sufere, în special copiii.

Care sunt motivele pentru care o căsnicie toxică poate face mai mult rău unui copil decât un divorţ?


Copiază modelul nesănătos al relaţiei părinţilor lui


Copiii absorb comportamentele din jurul lor ca nişte bureţi. Când văd că părinţii lor se ceartă la nesfârşit, o vor face şi ei. Copiii încep să creadă că e corect ce se întâmplă şi vor căpăta îndoieli cu privire la capacitatea lor de a dezvolta o relaţie sănătoasă. Să fii gelos, să te enervezi cu uşurinţă, să nu vorbeşti cu soţul sau soţia şi să vrei să domini şi să critici sunt toate comportamente părinteşti care tind să ducă la căsănicii problematice ale copiilor cu părinţi toxici.

Probabil nu se vor "obișnui" niciodată cu luptele părinților lor


Copiii detectează emoţiile negative destul de uşor şi sunt foarte sensibili la conflictul distructiv din familie. Dacă părinţii manifestă deseori lipsă de respect reciproc, bunăstarea socială şi emoţională a copiilor lor nu este în siguranţă. Tensiunea dintre părinţi poate ameninţa sentimentul de siguranţă al copiilor, făcându-i să se simtă respinşi, nesiguri şi vinovaţi. În loc să ia situaţia ca atare, ei ar putea deveni în cele din urmă adulţi cu stima de sine scăzută, cu probleme de încredere şi sentimentul de nevrednicie.


Ca rezultat, ei devin mai vulnerabili la stres


Când copiii nu se simt în siguranţă în propria casă, există riscul ca ei să devină uşor stresaţi şi să interpreteze situaţiile obişnuite ca fiind ameninţătoare. Anxietatea lor poate duce la coşmaruri şi sentimente de reţinere. Când copiii părinţilor toxici cresc, le este greu să accepte că relaţiile dintre două persoane implică neînţelegeri. Aceşti pot manifesta niveluri ridicate de autocritică.

Este posibil ca aceştia să întâmpine dificultăţi în construirea diferitelor tipuri de relaţii


Copiii care trăiesc într-un mediu toxic nu sunt doar în pericol de a avea relaţii de dragoste complicate la vârsta adultă, dar le poate fi afectat chiar şi modul de percepţie cu privire la orice fel de conexiune cu o altă persoană. Conflictele din familie crează dificultăţi în construirea relaţiilor echilibrate cu colegii, în timp ce relaţiile dintre fraţi pot deveni extrem de protective sau prea distante. În familiile nefericite, copiii probabil nu au nicio putere să oprească ce li se întâmplă. Aşadar, ca adulţi, le poate fi dificil să vorbească despre lucrurile pe care nu le tolerează la partenerii lor şi să stabilească graniţe sănătoase.

Vor încerca să fugă de ceea ce simt şi vor dezvolta obiceiuri proaste


Copiii încearcă adesea să facă lucruri pentru a împiedica emoţiile negative. Deci, ca răspuns la o situaţie stresantă din familie, ei pot dezvolta obiceiuri nesănătoase.
Scest comportament poate consta în supraalimentare, utilizarea excesivă a jocurilor video sau alte încercări de a scăpa de realitate. Copiii pot dezvolta obiceiuri greşite şi indirect, cum ar fi să îşi piardă interesul la şcoală, pot începe să se certe cu colegii şi să se enerveze din senin.

Vor ajunge să le fie teamă de propriile sentimente


Critica şi furia nu înseamnă automat că oamenii nu se mai respectă, ele pot face parte dintr-o relaţie normală. Dar, tacticile distructive dintre părinţi, cum ar fi evitarea, agresiunea verbală sau plecatul de acasă îi pot face pe cei mici să îşi reprime sentimentele. Copiii pot începe să creadă că furia şi critica sunt o sursă de pericol extrem. Şi, bineînţeles, vor continua să repete comportamentul toxic al părinţilor în propriile relaţii ca adulţi.

Copiilor le este cel mai bine în afara unui mediu toxic, chiar dacă părinţii lor au divorţat. În timp ce copiii care trăiesc într-o familie stresantă pot dezvolta anxietate, depresie şi alte probleme, cei ai căror părinţi au divorţat se adaptează bine cu timpul. Acest lucru este valabil numai dacă părinţii sunt dispuşi să menţită o relaţie amiabilă şi să găsească o modalitate de a avea un divorţ sănătos în care binele copiilor să fie principala preocupare.


 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod