Este cazul de divort?
-
0 0Buna Evelor, Sunt casatorita de 2 ani si asteptam un bebe, doar ca relatia mea cu sotu s-a deteriorat foarte tare. Niciodata nu a fost vreun romantic dar in ultima perioada nu pot sa comunic cu el decat daca urlam, este foarte ogoist, in public mereu are iesiri din care ma pune in ipostaze proaste, mereu ma critica, iar orice incercare de a discuta si de a rezolva situatia este "pedepsita" si considerata de el un gest de slabiciune. In conditiile astea, eu nu mai am sentimente fata de el si nici nu mai sunt atrasa de el in niciun fel si intentionez sa inaintez actiune de divort. Avand in vedere ca sunt insarcinata, consider ca asta nu este mediu bun pentru educatia unui copil si as vrea sa fac pasul mai repede. Problema devine cu atat mai apasatoare cu cat in loc sa ma bucur de venirea puiului meu, eu sunt jignita si desconsiderata. Asa ca voi incepe prin a discuta pb cu parintii mei. Mentionez ca nu am discutat subiectul nici macar cu vreo prietena de teama ca tot eu voi fi vazuta vinovata,asa ca va cer voua un sfat: ce mai pot face de aici incolo? Mai pot salva ceva?
Acest mesaj a fost editat de către Vechea_Eva: -
Draga mea, imi pare rau sa aud prin ce treci mai ales in clipele astea cand ar trebui sa fii ocrotita de barbatul tau, nu desconsiderata. Cateodata barbatii astia parca se tampesc odata confruntati cu niste responsabilitati pe care cred ca de multe ori nici nu le realizeaza pana nu ii lovesc peste ochi. In orice caz, intotdeauna se poate salva ceva daca ai cu cine. Si depinde si pana unde vrei sa mergi. Luptatul pentru o relatie de una singura indurand desconsiderare cand esti cea mai vulnerabila pe lume nu e deloc vreo virtute si femeile care se martirizeaza si se valorifica prin sacrificiu gresesc cumplit. A te trata pe tine si pe copilul tau cu maxim respect si cu grija si a nu permite niciunui mitocan, indiferent ca ti-e sot si ii e tata, sa va desconsidere, asta trebuie sa fie prioritatea ta. Eu cred ca daca iti iei lumea in cap si te duci la parinti sa te bucuri de liniste in ultimele luni de sarcina si sa nasti in pace, sa ai parte de ajutor odata ce a venit copilul (pentru ca ohooo de cat ajutor vei avea nevoie), el, cred eu, se va trezi un pic si va incepe sa te convinga sa revii. Dar in locul tau nu m-as grabi sa revin pe baza a doua trei promisiuni, ci l-as lasa sa demonstreze cel putin dublul timpului in care te-a desconsiderat. Repet, unii parca sa tampesc cand realizeaza ca vor fi parinti, nu inteleg ce naiba e in capul lui.. Te imbratisez si iti doresc sarcina usoara si multa pace!