PROBLEME CU NASII
-
3 11Nu aveti senzatia ca atunci cand se pare ca totul este bine si mai bine apare ceva ca sa-ti strice bucuria?
Poate unele dintre voi stiu, la sfarsitul verii m-am casatorit cu omul pe care il iubesc si care ma iubeste. Suntem din orase diferite si il desparte de casa o distanta de mai bine de 200 km, dar intotdeauna am incercat sa nu-l privez de posibilitatea de a merge acolo, mai ales ca are o fetita de 4 ani dintr-o casicie anterioara. De prin luna iulie nu mai fusese la parinti si nu si-a vazut copilul. Din cauza serviciului si a unor probleme cu actele abia de revelion ne-am putut face timp sa mergem si la ei. Am plecat noaptea 28 spre 29, ca sa avem mai mult timp la dispozitie. Urma sa mergem pe la toti cei care au fost la nunta noastra cu discul si pozele de la eveniment.
Sotul meu, care a lucrat o perioada scurta de timp impreuna cu nasul nostru s-a intalnit cu acesta si i-a spus ca noi nu vom fi in oras de revelion. Nasul ne-a urat la multi ani si ne-a spus sa trecem pe la ei imediat cum ne intoarcem.
Am avut un revelion de vis. Toata lumea s-a bucurat sa ne vada, ne-am simtit foarte bine. Nu vreau sa va mai spun ca socrii ne-au umplut de daruri (bijuterii de aur, haine) si chiar ne-au dat banii debenzina cheltuiti pentru acest drum. Cand am decis sa ne intoarcem cu o zi mai devreme decat planificasem au iesit sa ne petreaca cu ochii in lacrimi.
Pentru ca am ajuns seara, nu ne-am mai dus la nasi. A doua zi de dimineata a sunat telefonul, sotul deja era la servici. Cand am auzit vocea nasei am fost sincer bucuroasa ca a sunat, insa ce a urmat m-a facut sa ma razgandesc. Daca ati sti cate mi-a reprosat - ca suntem nesimtiti, ca trebuia sa venim la ei nu sa mergem la socri, ca nici macar nu i-am sunat (nu am reusit sa vorbim cu ei pentru a au cazut liniile telefonice, le-am treimis sms, dar am primit mesaj ca nu poate fi expediat probabil din acelasi motiv). Am ramas muta, dar asta era abia inceputul!
Mi-a zis ca regreta ca ne-a cununat, ca au ajund ei sa-si ia belea pe cap pentru ca altii ne-au mirosit din prima si si-au dat seama cine sntem noi, ca mai bine ne luam de nasi o fata si un baiat oarecare, ca ei sunt tineri (30, iar noi 25 de ani) si ca noi ne permitem sa-i tratam necuviincios, ca ne-am folosit de ei si de bunatatea lor, ca ea a pregatit ditamai masa, iar noi nu eram in oras. Cand i-am zis ca nasul stia bine ca vom fi plecati, mi-a reprosat ca nu ne-am intors pe 31 inapoi!!! Va dati seama? I/am spus ca urma sa venim la ei in aceeasi zi, ca le-am adus tot felul de daruri si bunatati, dar ea mi-a spus ca nu are timp, poate ne sunam in weekend, cu conditia ca noi sa ne gandim asupra greselilor facute si sa le reparam.
La final mi-a spus senina ca nu trebuie sa ne suparam pentru ceea ce ne-a spus, ca doar vrea sa lamurim lucrurile. -
-
Acuma sa va spun cum ne-am pricopsit cu ei si de ce reactioneaza astfel. Prima oara am fost sa-l rugam sa ne fie nas pe seful meu de la fostul loc de munca. Aveam tot respectul pentru el si el a fost cel care mi-a spus in repetate randuri ca ar vrea sa ma cunune. Eu nu prea vroiam pentru ca ar fi fost extrem de stranie relatia - era prea mare distanta dintre ei si noi. Dar mai stiam ca ceva timp in urma (acum 2 ani) s-a insurat un coleg de-al meu si i-a fost rusine sa-l intrebe pe big boss si ce credeti ca s-a intamplat? Boss-ul s-a suparat. Asa ca am fost cu colacul la el mai milt din obligatie. Spre surprinderea mea a refuzat, spunand ca socrul sau se\afla pe patul de moarte si sotia sa nu va putea sa-si faca datoria de nasa. Dupa care am mers cu colacii la niste prieteni de familie pe care ii cunosteam de la serviciul sotului (actualii nostri nasi). Ei tocmai luasera un credit de la banca ca sa-si finiseze casa, cu toate acestea ne-au spus ca nu pot sa ne puna pe masa la nunta mai mult de 200 dolari. Noi nu am pus nici o conditie. Ne intelegeam bine cu ei, aveau o familie frumoasa, pace si intelegere in casa asa ca am fost mai mult decat fericiti cand au acceptat.
Daca ar fi refuzat, mai aveam pe lista o pereche la fel de tanara care isi dorea sa ne cunune. Chiar ei ne-au spus-o, insa noi am ezitat deoarece barbatului ii cam place bautura si scandalul. Ne-am zis ca facem mai bine daca stam departe de ei.
Atunci la nunta nasii ne-au dat imprumut vreo 800 dolari, bani pe care i-am inapoiat chiar dupa ce am strans darul (nici macar nu au asteptat pana a doua zi). Am fost la toate evenimentele si sarbatorile de familie pe care le-au organizat. De ziua nasei din ultimii bani pe care ii aveam la moment in casa i-am cumparat un set de machiaje pe care ea si-l dorea de ceva timp si am fost sa-i spunem la multi ani chiar daca nu ne-a dat macar o cafea.
Problemele au inceput la cateva luni dupa nunta. Nasul a plecat de la servici cu scandal. Si-a luat concediu medical fictiv ca sa lucreze la casa cat nu venise iarna si cei de la firma au aflat. In scurt timp sotul meu a fost avansat si ajuns sa administreze partea tehnica a firmei, moment in care nasul i-a dat un ultimatul - sa se concedieze si sa lucreze cu el (venitul lor nu este unul sigur, se intampla sa castige cateva sute de dolari inntr-o saptamana, dar se mai si intampla sa nu castige nimic). Sotul meu i-a spus ca-l ajuta in timpul liber (care este si asa destul de putin), dar ca nu va pleca de la firma. La vreo doua saptamani am sunat-o pe nasa sa-i cel un milion cu imprumut, imi trebuia urgent sa fac niste acte si nu mai aveam (de la nunta nu i-am cerut bani cu imprumut si nici dupa). Mi-a spus sa vin sa-i iau. Cand am intrat mi-a facut scandal. Ca ce fel de sot am, ca el nu este in stare sa-si intretina familia, ca nu vrea sa plece de la firma cand ii propune nasu, dar dupa bani ma trimite la ei. Mi-a mai zis ca de fapt cel este un specialist mediocru in ceea ce face, ca are nasul surse si le stie pe toate. Am fost umilita in ultimul hal. Am inghitit toate porcariile astea. Am crezut ca se potolesc.
De ziua mea nasa m-a felicitat abia cand am sunat-o eu sa o invit la noi. A zis ca are treaba in seara aceea, dar nici dupa nu a venit! -
Cand i-am spus sotului ultima faza a luat foc. Cred ca si eu ii ziceam vreo doua, dar erau ai mei acasa si nu vrioam sa auda discutiile ca deh, stiti cum sunt parintii. In weekend trebuie sa mergem la nasi! UFFFF, grea zi oi mai avea!
Credeti ca este bine sa le spunem ca daca asta este parerea lor despre noi, ar trebui sa uitam ca suntem nasi si fini?
Eu am o fire destul de pasnica, mai ales ca imi intrasera la inima, i-am vrut sincer de nasi pentru ca am crezut ca vom avea cu cine sa ne intelegem. Acum insa nici nu ma pot gandi la altceva, nici nu am putut dormi! Ce sa fac? -
Din ce-ai povestit eu nu cred ca ai sanse sa ai cu ei relatia pe care ti-o doresti. Oricum, nasa pare problema, nu nasul... sau poate el nu spune in fata, dar comenteaza cu ea, iar pe ea n-o duce mintea prea mult si-ti spune tie. Eu in locul tau as incerca sa vorbesc numai cu ea si sa ii spui si ei tot ce -ai scris aici, la fel de frumos si pasnic, sa insisti cat te-a durut atitudinea ei. Daca ajungeti la un consens bine, daca nu... asta e, nu sunteti nici primii si nici ultimii care au o relatie proasta cu nasii. Mai bine nu va mai vedeti decat sa fie de complezenta si sa te enervezi de fiecare data. -
Eu cand am fost sa-mi caut nasi..n-am gasit, pt ca nimeni in ziua de azi nu se mai ofera sa cheltuie cel putin vreo 10 mil pe meniu, plus 5-6 mil preotul+lumanarile, plus pt toale..ca nu poti nasi oricum, pana la urma si-au facut pomana niste oameni cu posibilitati reduse, ne-au zis ca nu ne pot plati decat meniul la masa, noi le-am zis ca platim noi popa, lumanarile..dar n-au vrut sa auda, au zis ca macar asta sa faca pt a fi pomana.Asa ca pentru acest lucru noi mergem la ei mereu de sarbatori..nu in zilele de Pasti, Craciun, Rev..dar macar inainte, plus de Lasata secului.Cred ca asa e omenesc si mai cu seama crestinesc.I-am vrut de nasi, au acceptat si nu cred ca ar conta daca statea Basescu la coada sa ne naseasca..n-a facut-o, punct.
Apoi am nasit noi pe niste prieteni desi ne-a fost teribil de greu, fetita avea 4 luni, inca alaptam, am facut ture cu taxiul din 3 in 3 ore.Dar a fost pomana, punct.Asa ca inainte de Craciun au venit cu plocon, eu am intins masa si ne-am simtit extraordinar de bine, apoi de revelion au venit la noi..am fost gasca mai mare.Vorbe se pot scoate oricand si oricine poate fi carcotas dar conteaza mult si respectul, pana la urma a fi nas e chiar o pomana, nimeni in ziua de azi nu arunca cu milioanele.Poate nasa ta n-a stiut sa-si exprime nemultumirea dar poate si voi puteati sa va duceti inainte de a pleca la socrii pe la ei, sa le explicati de ce nu puteti veni la ei de revelion.Eu una cred ca nu s-ar mai fi suparat..poate totusi n-ati comunicat destul.Scuze daca am sarit ceva dar n-am citit decat inceputul..imi place sa citesc mai mult faptele nu ca Veta a zis aia iar ghiorghita s-a suparat si i-a raspuns ailalta...
-
-
-
-
Nu sunt obligati..au sa zicem o obligatie morala sa treaca pe la ei inainte sau dupa sarbatori, de lasata sec., de ziua lor..faza de-astea.De fapt obligatii au mai mult finii decat nasii..ca ei sunt "copiii".Eu zic ca totusi a fost o neintelegere, n-au comunicat..ca altfel nu cred ca nasa statea cu masa intinsa degeaba.Eu una comunic cu nasa..de ex de lasata i-am zis ca-i aduc tort si sampanie..eventual celelalte perechi de fini sa ii aduca altceva(are mai multe), ca n-are nici un farmec sa te trezesti cu vreo 3-4 torturi si 3-4 sampanii.
Pana la urma si chestiile astea se discuta. -
Mai fetelor, nu statea cu masa intinsa daca ne anunta cumva sau ne dadea de inteles ca ar vrea sa ne vada la ei de revelion. Noi am plecat la socri pe 29 dec. si pana la acea data nici macar nu au pomenit ca ne asteapta la ei. Scuzati, de Craciun sau alte sarbatori religioase da, pot sa merg neinvitata daca dau un telefon inainte si imi spune ca poate sa ne primeasca, dar de Revelion sa-mi spuna ca a stat pentru mine cu masa intinsa, desi nu ne-a invitata, sa fiu scuzata, nu mai inteleg! Si faza cea mai tare, ca trebuia sa plecam noaptea pe 29 si sa ne intoarcem ziua pe 31 ca sa fim cu ei!
Sotul meu a vorbit fata in fata cu nasul in ziua plecarii si acum nasa spune ca i-a fost rusine lui sa ne invite...nu am comentarii! Daca zicea nasul atunci ceva in mod sigur o sunam inainte de a pleca sa-i "explic".
Eu am senzatia ca ei isi imagineaza ca suntem niste prosti, ca poate sa-i spuna sotului meu sa plece de la servici sau sa ne faca scandaluri din astea si noi sa inghitem. Am incercat mereu sa fiu respectuoasa, dar nu e posibil ca ei sa ne impuna dorinta lor. Nici parintilor nu le permit sa ia decizii pentru noi, le ascultam opiniile, dar facem cum credem ca este mai bine si daca se intampla sa gresim...asta e!...ne asumam riscul si mergem mai departe.
Eu maine trebuie sa o sun pe nasa si sa mergem la ei, dar nu stiu cum sa port discutia aceasta...nici nu pot sa mai gandesc limpede...nu vreau sa tin capul in jos si sa tac, dar stiu ca nu ar fi tocmai indicat sa ma dezlantuiesc...nu vreau sa iasa cu scantei, dar nici nu vreau sa ma calce in picioare. -
Eu zic sa nu te mai consumi atata, sunt oameni si oameni pe lumea asta, poate ca ei isi inchipuie acum ca au facut cine stie ce efort pt. voi si ca le sunteti datori. De aici probabil pornesc toate. Oricum fazele pe care vi le-au facut sunt de prost gust de-a dreptul. Lasati-i in pace, comunicati mai rar si poate le trece grija.
-
-
Gina, scuze, dar din cate pvestesti tu de atitudinea nasei tale, cred ca are ceva probleme si cel m bine ar fi sa evitati cat de mult puteti, si tu si sotul tau asemenea oameni.Eu voi fi nasica unui nepotel dar eu cu cea m mare placere am acceptat, si de altfel, cu parintii copilului ma inteleg excelent.
Nu inteleg atitudinea nasei tale si mai bine, dupa mine, ar fi sa-i lasati in pace cu problemele lor, pentru ca oricum voi sunteti niste oameni deosebiti, dar care n-au avut noroc de nasi pe masura. -
Fetelor sunt o lasa in adevaratul sens al cuvantului! Nu am fost in stare sa merg la ei...am stat sambata si duminica cu inima stransa, dar nu am putut sa-i sun si sa merg la ei. Sotuol meu a lucrat in weekend si de fiecare data cand suna telefonul imi era frica sa ridic.
Eu i-am respectat foarta mult pe ei si am fost sincer bucuroasa de orice gest din partea lor. Cel putin din punctul meu de vedere erau niste prieteni deosebiti care nu pareau sa fie legati prea mult de traditionalismele astea si tot felul desuparari gen "nu ma respecta finii". I-am rugat sa ne fie nasi pentru ca am vazut ca se inteleg bine in familie, am crezut ca ne vor putea fi de ajutor in momentele grele prin care trece orice cuplu, sa ne dea un sfat potrivit la timpul potrivit.
Nu stiu ce ma doare mai mult - ca a vorbit astfel cu mine sau ca am fost sincera si am ajuns sa fiu dezamagita.
Sotul meu este si el foarte suparat, a zis ca dupa ce avem o ultima discutie cu ei, nu mai calcam in casa lor. Cu toate acestea a evitat vizita la ei, iar pentru mine situatia este foarte grea pentru ca am tinut la ei cu adevarat.
Probabil, data viitoate cand mai vorbim vor avea de reprosat ca nu i-am sunat noi in weekend, dar cum puteam sa ii cautam noi daca ultima oara nasa mi-a spus ca nu are timp de noi? Ar fi ca si cum cersim o invitatie! -
eu sunt maritata de trei ani, dar n-am facut decat cununia civila, asa ca nu ma pricep foarte bine la obiceiuri... "nuntesti". Asa ca am o nelamurire si poate reuseste cineva sa o clarifice? de ce trebuie sa mergeti voi (finii) de fiecare data la ei. De ce nu-i iviti la tine? Te vei simti si tu mai bine, ca doar esti pe teren propriu, iar ei nu-si vor permite rautati pentru ca nu-s la ei acasa sa faca ce poftesc.
Deci, cum stau lucrurile? e o regula nescrisa ca, tot timpul, nasii primesc si finii viziteaza? -
-
Buna, fetelor! Sa mergi in vizita la nasi de sarbatori este o traditie, dar cel putin pana acum nu credeam ca este o obligatie. Nu pot sa-i invit din mai multe motive: au doi copii mici si ei nu prea merg in vizita decat la ocazii foarte importante (dovada nu au venit nici la ziua mea de nastere) si in plus noi mai stam intr-un apartament cu parintii si daca se lasa cu scandal si reprosuri nu as vrea sa fie si ei prin preajma.
Este adevarat ca dupa nunta nasa mi-a cerut sa recurg la unele relatii pe care le aveam ca sa-i obtin de la primarie un sediu mai bun pentru firma ei, dar nu a parut ca s-a suparat atunci cand nu am putut. -
Hai ca am revenit.
Si eu si sotul meu sunt din tata-n fiu din Bucuresti, asa ca mari traditii nu avem.la nunta, nasa ar fi vrut sa vina acasa la noi, sa pun masa mare , sa vina ea cu rudele.Am zis nu, eu am inchiriat o limuzina si m-am plimbat inainte de biserica cu prietenele mele cu masina.Am spus, pe banii mei, eu decid.I-am intrebat daca vor sa fie nasi, fara pik de obligatie, ca sunt oameni la casa lor, au 30 de ani de casnicie si am zis ca-s ok.Asi fi pus de virsta mea nasi, da ,ca un facut, 90 la suta din pretenarii mei sunt ori divortati, ori fara cununie la biserica, ori singuri etc.Da, au cumparat luminari, ne-au dat la masa niste bani, dar de la inceput le-am spus ca nu vrem decit sa fie nasi in fata lui Dumnezeu, nu vrem nimik de la ei(nunta am facut-o fara dar, a venit lumea doar cu un buchet de flori)
Acu cind am nascut, i-am intrebat iarasi, ca cica asa tre sa faci, daca vor sa fie nasa fiicei noastre.Sigur, cum sa nu.Dar , spune ea, nasa tre sa scoata fina din spital, referindu-se la haine.Ok, pe 24 decembrie, eu eram externata.Ei au venit la spital cam cu o ora inainte de a pleka acasa cu mina in gura.Si el zice:hai nevasta sa luam la copil de imbracat, sa nu iasa in scutecele de la spital.Noroc ca adusese barbatimiu de acasa toate hainele pt copil
Pai vii in ajun de Craciun fara nimik.Pai unde naibii gaseai tu duminica, 24 decembrie, ora 1 haine de copil?Si s-au suparat ca i-am dat ce nume am frut noi.
Mai au o pereche de fini de virsta lor si din aia fac ce vor ei.Da-o naibii de treaba, io n-am ascultat 30 de ani de mama, ca sa-mi dea altcineva indicatii ce sa fac.Poate sunt absurda, dar nu mi se pare normal ce s-a intimplat -
Miki, te inteleg perfect, cumetrii mei au avut o problema semanatoare. Pe la 7 luni nasa (care era matusa cumatrului) a pus piciorul in prag sa-i dea baiatului ce nume vor ei (Paul ca asa il cheama pe nas). Cumetrii se certau ca orbii din cauza asta (ea vrioa alt nume si poate era si el de acord daca nu se opunea nasa). In final, ea a trecut printr-o cezariana si cat era inconstienta sotul si cu nasa au declarat baitul - Paul.
Cu nasii nostri am crezut ca va fi altfel - ei sunt doar cu aproximativ 5 ani mai mari decat noi, credeam ca suntem apropiati si prin interese, nu doar prin varsta. Cum am scris si mai devreme - m-am bucurat sincer cand au acceptat (desi de la bun inceput ne-au spus ca nu au bani pentru dar). Acum am ajuns sa cred ca era mai bine sa ne refuze, probabil ca si prieteni de familie ne-am fi inteles mult mai bine. Cu toate ca de la bun inceput le-am spus ca am apelat la ei din dorinta noastra si nu de disperare, acum am ajuns sa ni se spuna "altii v-au mirosit de la inceput si v-au refuzat, iar noi patimim din cauza bunatatii noastre".
Eu stiu asa, daca accept sa fac un bine, un act crestinesc, nu scot dupa ochii celui pe carec l-am ajutat (mai ales ca ei mai au fini si stiu cum merge treaba).
Ceea ce nu inteleg eu cum, batand in piept ca esti nas, sa spui mai tarziu si sa comentezi pe la colturi, ca finul tau face o munca de mantuiala, cum in primavara sa-l inviti sa munceasca ore suplimentare in firma ta si peste jumatate de an sa zici ca nu esti sigur de calitatea serviciilor pe care le presteaza. In schimb, sotul meu, cand se discuta in firma despre profesionalismul nasului, a zis intotdeauna ca cei de-l judeca drept un specialist prost habar nu au despre aceasta profesie. Cum poti sa nu-ti inviti finii la Revelion, iar mai tarziu sa le reprosezi ca au plecat fara sa anunte si sa spui ca ar fi trebuit sa fac vreo 300 de km pe 31 ca sa fie la serbare.
Acum incep sa cred si eu ca ei s-au asteptat la ceva beneficii din partea noasrta si noi nu le-am putut oferi, iar acum se descotorosesc de noi.
Chiar imi pare rau ca au acceptat sa ne cunune, mai bine refuzau si facaeam doar cununia civila. Gaseam si mai tarziu o pereche de oameni cumsecade care sa ne cunune.
Dealtfel nasa mi-a si spus ca mai bine luam de forma "o fata si un baiat", ca sa ne tina cununa!
La inceput eram doar revoltata si suparata de situatie, dar acum vorbele ei nu pot decat sa doara si mai mai doare faptul ca nu va mai fi relatia dintre noi la fel niciodata. Cineva de pe forum spunea ca este doar o neintelegere, dar eu am senzatia ca este mai mult de atat si din cauza asta nu se mai poate repara nimic...
